Bun găsit doamnelor şi domnilor şi Ni hao, vă spune de la Beijing, Nicolae Mircea Năstase.

Astăzi, aşa cum am promis, veţi asculta un nou fragment din interviul pe excelenţa sa, domnul Viorel Isticioaia Budura , ambasadorul României în R.P.Chineză, care a avut amabilitatea să mi-l acorde.

După ce a prezentat pe larg tradiţia relaţiilor româno-chineze, actualitatea dar şi perspectiva acestora, dl ambasador s-a referit, la solicitarea mea, şi la câteva aspecte speciale pe care aceste tradiţionale legături le îmbracă sub forma unor prezenţe ale României la Beijing: catedra de limba română de la Universitate şi serviciul român al R.C.I.:

,,Catedra de limba română este una dintre instituţiile solide, cu tradiţie, care sărbătoreşte aproape 40 de ani de existenţă. Este unul dintre vehiculele interesului reciproc. Şi la Bucureşti, la Universitate există o catedră de limba chineză. Ambele instituţii au produs generaţii de specialoişti în cele două limbi. Catedra de aici a generat un corp de cunoscători ai limbii romîne extrem de talentaţi. Ei sunt un produs al efortului constant, foarte dedicat al profesorilor de limba română de aici, unii din generaţii mai vechi, alţii din cele mai noi, cum este actualul decan al Facultăţii de limbi est-europene, Ding Chao, care şi-a luat şi doctoratul în studiul literaturii române prezente pe meridianele chineze. Pe de altă parte,aceşti buni cunoscători ai limbii române sunt şi rezultatul eforturilor şi dedicaţiei profesorilor din România care au venit aici să sprijine eforturile catedrei. Dl. prof. Silviu Niculescu, actualul lector este unul dintre cei care depune multă pasiune şi efort încercând să-i ajute pe tinerii chinezi să înţeleagă în profunzime spiritul limbii, regulile gramaticii, dar şi să participe la o trăire culturală venită din interior a limbii române. În ultimii 3 ani, de când mă aflu aici, n-a existat un moment sărbătoresc la Ambasadă în care să nu avem alături acest corp de studenţi şi profesori de la catedra de limba romană, în frunte cu dl.prof.Niculescu, cu o participare extrem de vie şi semnificativă. În fiecare Ajun de Crăciun aceştia au venit aici cu programe de colinde , poezii şi cântece romaneşti, cu Pluguşorul tradiţional. Acest lucru nu numai că a atras atenţia asupra propriului lor talent şi a dăruirii lor în studiul limbii, ci a arătat că limba e mai mult decât un mijloc de comunicare; este un moment de asociere în trăirea unor momente deosebite. Şi dl.prof.Niculescu este unul dintre cei care au făcut cel mai mult în acest sens. M-am bucurat să găsesc catedra angrenată în efortul de actualizare a mai multor traduceri din literatura română dedicate cititorului chinez şi acum 2 ani specialiştii catedrei s-au implicat în traducerea şi reactualizarea unui volum Eminescu, lansat în august 2003, cu prilejul unei vizite prezidenţiale în China. Un moment absolut deosebit.''

Referindu-se şi la alte instituţii care s-au ocupat de formarea dar mai ales de valorificarea specialiştilor în limba romănă pentru o mai bună comunicare reciprocă între România şi China, dl.ambasador s-a oprit asupra noilor mei colegi ce alcătuiesc colectivul Serviciului Român de la Radio China Internaţional şi care, în opinia domniei sale, a reuşit să cumuleze o sumă de merite incontestabile:

,,De când am venit i-am văzut în prima linie a actualităţii relaţiilor bilaterale, la fiecare moment de vizite importante în China, de evenimente marcante, cum a fost aniversarea a 55 de ani de relaţii diplomatice din octombrie anul trecut. Toate aceste evenimente au fost înregistrate în direct, semnalate ascultătorilor de către membrii colectivului român de la R.C.I. cu o perfectă stăpânire a limbii române, într-o o admirabilă tentativă zilnică de a surprinde ceea ce este semnificativ în actualitatea chineză, a reformula în ştiri destinate publicului auditor român în încercarea de a ameliora această cunoaştere reciprocă. La ora aceasta este unul dintre cele mai importante şi meritorii eforturi.''

Subliniind rolul hotărâtor pe care buna cunoaştere între cele două ţări şi popoare îl are în ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor bilaterale, dl. Ambasador a concluzionat.

,,Unul dintre marile obstacole pe care le întâlnesc în fiecare zi în raporturile bilaterale nu este distanţa geografică , limba chineză sau cea romînă, cunoaşterea reciprocă a limbii de către oamenii care intră în contact, ci este necunoaşterea realităţilor. Societatea românească şi cea chineză au parcurs, fiecare pe itinerariul propriu ales, o sumă de transformări şi mutaţii care au schimat multe din realităţile efective pe care le parcurgem în fiecare zi. Mi-e teamă că uneori compatrioţii noştri care vin în China sunt încă tributarii unor percepţii vechi. Ori astăzi aici avem de-a face cu o societate complexă, în care există o clasă de mijloc şi o elită economică creată din managerii marilor întreprinderi chineze cu care trebuie să ştim să intrăm în contact, să le respectăm această nou creată sofisticare umană, culturală, de mod de viaţă şi să le vorbim în egală măsură despre cum a evoluat societatea romanească odată cu intrarea într-o nouă epocă şi s-a sofisticat ea însăşi. Ambasada este uneori în dificultate să asigure interacţiunea între aceste două noi evoluţii sociale importante. Dar mă bucur că efortul e real de ambele părţi şi mă bucur să văd că avem din ce în ce mai multe schimburi la nivelul provinciilor chineze şi se crează relaţii de înfrăţire directă cu judeţe şi municipii româneşti, astăzi în număr de peste 2o de perechi. Este una dintre resursele de relaţionare româno-chineză pe care imi place să cred că în viitor va trebui să le subsumăm agendei bilaterale într-o dimensiune şi substanţă sporite şi îmbunătăţite şi care va crea una dintre rezervele de vitalitate şi relevanţă imediată ale relaţiilor româno-chineze''.

Aici Mozaicul chinezesc de astăzi se încheie doamnelor şi domnilor,Nicolae Mircea Năstase vă mulţumeşte ca de obicei pentru atenţie spunându-vă xie xie şi zaijian,la revedere!