„După mine, această clădire este specială. Probabil a fost în acea vreme o construcţie cu totul deosebită. Desigur, ce mă atrage cel mai mult este istoria din spatele acestei clădiri, fiindcă din această clădire pot simţi trecutul Chinei."

Iată ce a spus vizitatoarea Lu Ailing despre Clădirea Roşie, din strada 4 Mai din centrul oraşului Beijing, care a fost sediul Universităţii Beijing. Clădirea, construită cu 87 de ani în urmă, are 4 nivele deasupra suprafaţei pământului şi unul subteran. A fost proiectată de un arhitect portughez, în stil european. Probabil în acel timp era cea mai modernă construcţie din capitala Chinei. La ora actuală, Universitatea Beijing s-a mutat în suburbia vestică a oraşului, iar Clădirea Roşie a rămas ca un vestigiu istoric şi o sală de comemorare a Mişcării de la 4 mai 1919.

Această clădire din cărămidă roşie este consemnată în istorie în principal din cauză că intelectualii progresişti care au studiat şi lucrat în ea pe vremuri au avut o mare influenţă asupra progresului Chinei. Guo Junying, adjunctă a directorului Sălii Memoriale Clădirea Roşie, ne-a explicat:

„Clădirea Roşie a fost un loc marcat de ideologii noi, personalităţi noi şi curente ideologice noi. Sub influenţa lor a apărut o Universitate Beijing nouă, plină de vigoare. Mulţi intelectuali progresişti au încercat aici să caute concepţia călăuzitoare pentru transformarea Chinei. Clădirea Roşie este apreciată de noi ca o construcţie simbolică din epoca modernă a Chinei pentru că a marcat începerea unei epoci moderne în ţara noastră."

Printre personalităţile marcante care au lucrat în Clădirea Roşie s-a aflat şi Mao Zedong, primul preşedinte al R.P.Chineze. Acesta a fost administrator al bibliotecii universităţii.

La sud de strada 4 Mai, la o distanţă de 15 minute mers pe jos, este o altă construcţie importantă din Beijing, poarta Tiananmen, de pe care Mao Zedong a proclamat la 1 octombrie 1949 R.P.Chineză.

Poarta Tiananmen a fost construită la începutul secolului al 15-lea, în dinastia Ming. Atunci purta numele Chengtianmen. În secolul al 17-lea, împăratul i-a schimbat numele în Tiananmen, care înseamnă în traducere „Instaurarea păcii şi ordinii în ţară din împuternicirea Cerului". În acea vreme, piaţa din faţa porţii ocupa o suprafaţă de 11 hectare, fiind închisă la est, vest şi sud de un zid roşu. Oamenii de rând n-aveau acces în piaţă. Poarta Tiananmen de pe marginea nordică a pieţei are o înălţime de 34 de metri. Acoperişul ei din ţigle smălţuite în culoare roşie străluceşte în lumina soarelui. În perioada dinastiilor Ming şi Qing, poarta Tiananmen servea suveranului ţării ca loc pentru ceremonia de emitere a documentelor importante. Poarta principală a Oraşului Interzis din trecut a devenit o construcţie simbolică a Chinei după ceremonia de proclamare a R.P.Chineze. În anii puterii populare, poarta a fost supusă de 4 ori unor renovări de mare amploare şi cu o înfăţişare cu totul nouă a devenit un important loc pentru marile sărbători şi manifestări.

De pe poarta Tiananmen puteţi cuprinde cu privirile cea mai imensă piaţă urbană de lume, Piaţa Tiananmen, de la podurile Jinshui de sub poartă, până la construcţiile gigantice din jurul pieţei.

Dl.Sophily, turist din Italia, a lăudat cu generozitate frumuseţea pieţei:

„Ce întinsă şi frumoasă este piaţa Tiananmen. Poarta Tiananmen ocupă o suprafaţă foarte mare şi arată frumoasă ca un palat. Ce bine că turnul de pe poartă nu a fost demolat şi a fost bine conservat. E foarte frumos şi mi-a lăsat o impresie puternică."