In limba chineză, hieroglifa „Băutura" este alcătuită din apă în partea stînga şi formă de un vas în partea de dreapta. Ceea ce arată că băutura este un lichid ţinut într-un vas. Băutura are o funcţie specială, de a regla atmosfera, fiind pătrunsă în diferite activităţi ale chinezilor.

Expresia ospitalităţii se manifestă îndeosebi cînd oferă un ospăţ. Gazda face totul pentru ca oaspeţii să bea cît mai mult. Ajungînd în starea optimă, se simte o veselie şi o emoţie între treaz şi beat. Băutura este nu numai utilă sănătăţii, ci întăreşte şi plăcerea mesenilor.

Există în diferite localităţi ale Chinei nişte jocuri legate de băuturi. Cine pierde jocul, este pedepsit să tragă o ghiţitură, sau să golească chiar un păhărel. S-au creat multe versuri menite să încurajeze pe cei ce beau. Ca „Intîlnindu-mă cu prietenii intimi, nici o mie de pahare nu-s suficiente".

Din antichitate, gustul şi culoarea băuturilor frumoase au fost apreciate de foarte mulţi poeţi în creaţiile lor literale. Poetul Li Taibei din dinastia Tang, acum peste 1300 de ani, cu o fire deschisă, lui îi placea să bea. El a scris numeroase versuri de apreciere a băuturilor. Postelnicii l-au aprecit cu versul „Li Taibai este capabil la un butoi de băutură şi la o sută de poezii". Se spune că cu cît bea mai mult Li Taipai, cu atît mai frumoase versurile scrise.

Se pot găsi nenumărate exemple şi poveşti legate cu băutura. Mai ales în literatura chineză, romane, piese, poezii ect. In romanul „Poveştile celor 3 state combatante" se găseşte povestea „Marele luptător Cao Cao bînd vinul de prune, vorbeşte despre eroi". Si în celebrul roman „Eroii de pe malul apei" a fost descris un erou pe nume de Wuson, care după ce a băut 18 castroane de băuturi alcolice, a omorît cu mîinile goale un tigru.

Să nu credeţi că chinezii sunt beţivi. Marea majoritate a chinezilor nu au o capacitate mare la băutură. De obicei oamenii beau cu măsură. Rareori se poate întîlni pe stradă un beţiv.

In regiunile rurale din sudul Chinei, există obiceiul de a consuma băuturi calde, considerînd că băuturile reci vatămă sănătatea oamenilor.

Pînă aici, am terminat cu prezentarea băuturilor chinezeşti. Propun să ridicăm acum un pahar, şi vă dorim, stimaţi ascultători şi prieteni, noroc şi sănătate, fericire şi La Mulţi Ani!

Si acum vă invităm să facem împreună o nouă mîncare chiezească care se numeşte: Cotlet de porc cu os, cu sos de soia(Hongshao dapai)

Materii prime: 4 bucăţi de cotlete de porc cu os.

Condimente: sare, zahăr, vin, 2 bucaţi de praz, sos de soia.

Operaţii:

- Cotletele întregi se spală şi se bat cu spatele cuţitului.

- Se aşează pe foc tigaia cu 3-4 linguri de ulei. Cînd uleiul s-a încins, se pun 2 cotlete să se prăjească bine pe ambele părţi timp de 3-5 minute. Se scot şi se pun celelalte două cotlete la prăjit. Se scot după 3-5 minute.

- Se pune în tigaie prazul tăiat fîşii şi se prăjeşte un minut. Se adaugă cotletele prăjite, o lingură de sare, 2 linguriţe de vin (sau alcool alb), 2-3 linguriţe de sos de soia, 2 linguriţe de zahăr. Focul rămîne potrivit. Se pune capacul pe tigaie şi se intorc din cînd în cînd cotletele. Cînd e cazul, se adaugă puţină apă fiartă. După circa 10-15 minute, cînd sosul a scazut şi s-a îngroşat, mîncarea e gata şi bună de servit.