Limba lor, având doar formă orală, aparţine familiei chinez-tibetane, ramura tibetano-birmaneză. Limba lor are două dialecte, sudic şi nordic, cu cinci variante locale fiecare dintre acestea, fără însă a exista o formă scrisă. Majoritatea populaţiei de etnie Qiang cunoaşte limba chineză.

Cei mai mulţi membri ai etniei Qiang cred într-o religie primitivă potrivit căreia toate creaturile au viaţă. O mică parte dintre care conlocuiesc cu tibetanii sunt lamaişti.

Naţionalitatea Qiang este una dintre etnii cu o istorie îndelungată în ţara noastră. În inscripţiile gravate pe oase sau carapace de broască ţestoasă de acum peste 3000 de ani există consemnări despre populaţia Qiang, care-şi desfăşura activitatea în nord-vestul şi centrul Chinei. În timpul dinastiei Tang (618-907) unii dintre ei au fost asimilaţi cu tibetani, iar alţii cu chinezi. Cei care locuiesc în nordul-vestul provinciei Sichuan formează o ramură păstrată de la vechea populaţie de etnie Qiang din timpuri străvechi. Populaţia de etnie Qiang se ocupă în principal cu agricultură cultivând porumbul şi fasolea. Locurile populate de etnie Qiang sunt zone străbătute de munţi şi fluvii, un paradis pentru ursul panda şi maimuţa cu părul auriu. În aceste zone irigaţia şi hidroelectrică sunt foarte dezvoltate.