Stimaţi ascultători, Li Bai (cunoscut în Romînia sub numele de Li Taibai) este un mare poet din dinastia chineză Tang (anii 618-907 era noastră), şi totodată o personalitate proeminentă în literatura universală.

Li Bai a trăit între anii 701 şi 762, era noastră şi s-a născut într-un orăşel din partea nord-vestică a Chinei. Din copilărie Li Bai a citit teancuri de cărţi, avînd un larg orizont de cunoştiinţe. In afară de lectură, el şi-a însuşit arta dansului cu sabia. De la vîrsta de 20 de ani, pentru a-şi lărgi în continuare orizontul de cunoştiinţe, el a început să călătorească în diferite regiuni ale ţării. Bagajul său bogat de cunoştiinţe, plus talentul său literare au făcut ca poetul nostru să se distingă în mod deosebit prin creaţiile sale poetice. Cu toate că pe vremea aceea, condiţiile de multiplicare a cărţiulor şi de transporturile nu erau dezvoltate, făcîndu-şi reciproc daruri între prietenii de litere şi prin schimburi între ei, numele tînărului Li Bai a ajuns să fie cunoscut de toată lumea.

A studia şi a deveni prin examene demnitar a fost visul cititorilor de carte în antichitatea chineză. Prin urmare, în epoca feudală a Chinei, mulţi oameni de litere, artă şi ştiinţă au devenit demnitari ai guvernului sau politicieni. Tocmai cu dorinţa de a intra în rîndul demnitarilor, tînărul Li Bai a venit în capitala Changan.

Impăratul Tang Xuanzhong avea o favorită pe nume de Yang Yuhuan. Această favorită iubea muzica, car se săturase de cîntecele vechi care circulau la curtea imperială. Impăratul a dat ordin să se caute cineva care să scrie versuri noi pentru melodiile vechi.

Demnitarul Hă Zhizhang era şi el poet. Acesta l-a informat pe împărat că a sosit la Changan un mare poet, pe nume de Li Bai. Auzind de mult de numele lui Li Bai, împăratul i-a cerut lui Hă să-l cheme la palat.

Li Bai s-a bucurat foarte mult auzind vestea că va fi chemat la curtea imperială, pentru că va avea posibilitatea să-şi etaleze talentele politice şi literare.

Impăratul l-a primit în palat pe Li Bai. Dîndu-şi seama din discuţie de talentele sale, împăratul l-a reţinut la palat, atribuindu-i răspunderea de a redacta actele oficiale ale împăratului..

Li Bai era un mare beţiv şi avea o fire deschisă. Dar cu cît bea mai mult, cu atît mai frumos scria poezii.

Intr-o zi împăratul i-a dat ordin lui Li Bai să adauge versurile pentru cîteva melodii scrise de compozitorul de la curtea imperială. Slujitorii l-au găsit pe Li Bei bînd într-o prăvălie. Fiind beat, a fost dus la palat pe o targă.

Intrat în palat, Li Bai încă nu-şi revenise şi s-a purtat neprotocolar. Slujitorii au vărsat o gleată de apă rece asupra lui Li Bai. Impăratul l-a iertat pentru purtare şi i-a cerut să scrie imediat versurile pentru melodia nouă. Slujitorii au pregătit numaidecît pensulă, tuş şi hîrtie. Li Bai s-a aşezat pe un scaun, şi-a întins picioarele încălţate în cizme spre un bătrîn, cerîndu-i să-i descalţe.

Acest bătrîn era Gao Lishi, consilier superior al împăratului Tang Xuanzhong. El s-a simţit jignit de Li Bai în faţa împăratului cînd l-a ajutat să descalţe.

Li Bai pe jumătate de treaz, pe jumătate de ameţeală, s-a cufundat în creaţie şi a terminat foarte repede versurile pentru trei cîntece. Recitînd de cîteva ori textele cîntecelor, împăratul a dat înalte aprecieri, spunînd că versurile sunt rimate şi frumoase şi le-a cerut interpreţilor să le cînte.

Impăratului îi plăcea foarte mult Li Bai. Dar în demnitarul Gao Lishi care i-a scos lui Li Bai cizmele a încolţit ura faţă de poet, şi a căutat prilejuri pentru a vorbi de rău despre Li Bai în faţa împăratului. Influenţat treptat de consilierul Gao, impăratul s-a îndepărat din ce în ce mai mult de marele poet. Dîndu-şi seama de schimbarea atitudinii împăratului, Li Bai a demisionat în anul următor şi şi-a reînceput viaţa de călător prin ţară, fiind însoţit de versuri şi de băutură.

Li Bai şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii sale în călătorii şi a scris numeroase versuri de proslăvire a peisajelor naturale. Iată un exemplu:

„Drumurile din Sîchuan sunt foarte grele,

Sunt mai grele decît spre bolta cerească."

„Am văzut cum apa Fluviului Galben vine din cer,

Si se aruncă spre mare fără să-şi întoarcă capul".

„Apa cade de la o înălţime de 3.000 de ci,

Ca şi cum Calea Lactee a coborît la Pămînt".

Aceste versuri celebre cu metafore hiperbolizante sunt recitate de fiecare generaţie.

Pănă în zilele noastre, s-au păstrat peste 900 de poezii şi peste 60 de creaţii în proză ale lui Li Bai. Operele sale au produs influenţe profunde şi durabile asupra postrităţii, care l-a asemuit cu un „Zeu al poeziei".

Luo Dongquan