Stimaţi ascultători, la 9 iunie, în rubrica „Viaţa culturală" vi l-am prezentat pe domnul Jiang Benliang, translator de nivel înalt de limba română al Ministerului chinez de Externe, dar şi noua sa carte, "Valurile Dunării". Fiind unul dintre cei mai buni cunoscători de limba română din ţara noastră, domnul Jiang Benliang a fost translator la multe întrevederi între foşti conducători de stat chinezi şi români şi a tradus în limba chineză celebra carte „Descrierea Chinei", de Nicolae Milescu-Spătaru. Cum a reuşit să devină un translator excelent? Care este opinia sa despre calitatea unui bun translator? Cu aceste întrebări, la 17 iunie, corespondenta noastră Chu Qunli i-a luat un interviu domnului Jiang. Astăzi vom difuza acest interviu.

---- muzică ----

Corespondent---Stimate domnule Jiang, mai întâi permiteţi-mi să vă felicit în numele tuturor colegilor mei din redacţie pentru apariţia cărţii dv. „Valurile Dunării". În aceste două zile am citit cu mare interes cartea dv., în care sunt povestite culisele multor evenimente legate de relaţiile chino-române şi chino-moldovene. Cred că limbajul viu şi concis al acestei cărţi va aduce fiecărui cititor o satisfacţie artistică. Dar am şi câteva întrebări. Ştim că aţi fost student la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Beijing. Dar când eraţi în anul 1, aţi fost seclecţionat de stat să învăţaţi limba română la Bucureşti, ceea ce a însemnat că aţi trebuit să renunţaţi la limba şi literatura chineză care vă plăcea cel mai mult. N-aţi avut nici un regret?

Jiang Benliang---Cred că n-a fost vorba de regret, ci doar de sentimente de plăcere şi onoare, fiindcă în perioada aceea în China trimiterea de către stat a unui tănâr în străinătate era un lucru rar şi de mare cinste. Pe urmă, fiindcă deşi am fost transferat de la specialitatea de limba şi literatura chineză la limba şi literatura română, această dragoste de literatură n-a încetat. De aceea nu am avut niciodată regrete legate de aceasta.

Corespondent ---Din prima zi când aţi pus piciorul pe pământ românesc, au trecut în total zece ani până când aţi putut să vă întoarceţi în patrie. În aceşti zece ani, atât ca student, cât şi ca diplomat la ambasada, nu i-aţi văzut niciodată pe cei dragi de acasă. Nu v-a fost dor de ei?

Jiang Benliang---Într-adevăr, în perioada aceea, în care condiţiile economice din China erau dificile, nu era posibil, ca în prezent, să avem în fiecare an câte un concediu. Am fost nevoit să stau zece ani într-o altă ţară. Mi-a fost un dor profund de ţara natală, dar stăpânit. În perioada când am fost în România, mama mea a încetat din viaţă. Cu sentimente de adâncă durere, tot am fost nevoit să rămân acolo, la post. De aceea am spus că a vorba de un dor stăpânit.

Corespondent---Aţi fost translator la multe întrevederi între foşti conducători de stat chinezi şi români. În opinia multora, meseria de translator este una admirabilă. Dar ştim că în calitate de translator la multe convorbiri extrem de importante pentru relaţiile chino-române, situaţia regională, şi chiar cea internaţională, cu siguranţă aţi simţit o mare presiune. Dar din pozele din cartea „Valurile Dunării", am aflat că aproape la fiecare întâlnire, pe buzele dv. era totodeauna zâmbetul de încredere în sine. În opinia dv., care este cel mai important lucru pentru un bun translator?

Jiang Benliang---Cred că pentru a deveni un bun translator, în primul rând este nevoie să posezi cunoştinţe temeinice din ambele limbi, adică nu numai limba străină respectivă, dar şi limba maternă, poate chiar în primul rând. Pentru a înţelege bine ceea ce a zis partea chineză trebuie să cunoşti bine limba maternă. Apoi, pentru a te exprima în altă limbă, trebuie să cunoşti bine, normal, limba respectivă. Am scris şi în această carte cât de greu am învăţat sunetul „r", prezent în limba română, fiindcă în limba chinez㠄r" nu există. Chiar mergând pe drum am tot repetat acest sunet, ceilalţi călători considerându-mă probabil drept nebun. Pe urmă, este foarte necesar să ai cunoştiinţele generale solide, pentru că atunci când eşti translator subiectul discuţiei se schimbă în orice moment. Cred că aceste două condiţii sunt esenţiale pentru a un fi un bun translator.

Corespondent---Dv. aţi tradus în limba chineză celebra carte „Descrierea Chinei", de Nicolae Milescu-Spătaru. Puteţi să ne prezentaţi pe scurt procesul de traducere?

Jiang Benliang---Întâmplător am aflat de această carte, însă imediat mi-am dat seama de importanţa ei. Am decis s-o traduc. Însă traducerea acestei cărţi n-a fost deloc uşoară, pentru că mulţi termeni de atunci, despre unele evenimente petrecute cu sute de ani în urmă, s-au schimbat. O anumită localitate din acea carte astăzi se numeşte diferit şi pentru a afla trebuie căutat în multe documente istorice. Însă a existat o forţă motrice pentru traducerea acestei cărţi, fiindcă această personalitate a marcat începutul legăturilor tradiţionale dintre ţările noastre.

---- muzică ----

Stimaţi ascultători, din acest interviu am ajuns la o conluzie -"Omul cu voinţă are şanse de reuşită". Prin hărnicie, tenacitate, perseverenţă, domnul Jiang Benliang şi-a însuşit toate cunoştiinţele pe care le presupune această meserie sfântă şi a făcut tot ce a putut pentru promovarea prieteniei dintre ţările şi popoarele noastre.

Dragi prieteni, am difuzat interviul acordat în exlusivitate de către domnul Jiang Benliang. Săptămâna viitoare îl vom mai invita pe domnul Jiang Benliang să ne povestească despre câţiva dintre prietenii săi români şi moldoveni.