Filmul românesc „Să nu ucizi”, apreciat de iubitorii de film din China

(Afișul filmului în versiune chineză)

Filmul românesc „Să nu ucizi”a început să fie difuzat în cinematografele din toată China din 11 noiembrie. O premieră după 29 de ani, când ultimul film românesc „Zestrea domniței Ralu” a fost difuzat la nivel național în 1992. Deși în ultimii 10 ani, multe filme românești au adus bucurie și experiențe culturale publicului chinez, acestea au fost prezentate cu ocazia unor festivaluri de film din orașe mari precum Beijing, Shanghai, Xi'an și altele. De aceea, difuzarea producției „Să nu ucizi” în toată China are o semnificație deosebită în istoria schimburilor culturale între cele două țări.

( În cinema SY International Cineplex din Beijing )

Potrivit responsabilului proiectului Alianței Naționale a Cinematografelor Arthouse din China, Wang Xiaonan, acesta este unul dintre filmele selectate pentru „Campania de difuzare de filme excelente din țările din Europa Centrală și de Est 2021”. Având ca scop promovarea și consolidarea schimburilor de filme și culturale cu țările din Europa Centrală și de Est, activitatea a fost lansată în februarie 2021 și organizată de Administrația Națională de Film din China și coordonată de China Film Archive, China Film Group și Film Channel CCTV.

Filmul „Să nu ucizi” este difuzat în cadrul Alianței Naționale a Cinematografelor Arthouse, care include în prezent 2.852 de cinematografe și 3.423 de ecrane din 295 de orașe. Pelicula va fi proiectată cel puțin trei luni. Din cauza pandemiei, cinematografele din unele zone ale Chinei au fost închise temporar, reluarea proiecțiilor fiind posibilă atunci când situația se va îmbunătăți. Alianța are, de asemenea, grupuri de fani ai filmelor artistice în mai mult de 20 de orașe. De aceea, în timpul difuzării filmului, sunt organizate și schimburi cu experți din domeniul filmului, medici și cercetători în problemele țărilor ECE, pentru a-i ajuta pe fanii chinezi să înțeleagă mai bine caracteristicile creative ale filmului românesc și situația actuală din România.

(Qu Yan, asistent-cercetător la Academia Chineză de Științe Sociale)

În seara zilei de 14 noiembrie, după difuzarea filmului în ultramodernă sală SY International Cineplex din Beijing, Qu Yan, asistent-cercetător la Institutul pentru Rusia, Europa de Est și Asia Centrală de pe lângă Academia Chineză de Științe Sociale, le-a vorbit spectatorilor despre cercetările sale în istoria și dezvoltarea României în ultimii ani, și mai ales despre contextul politic și economic care a dus la realizarea filmului.

Regizorii filmului, Gabi Virginia Şarga şi Cătălin Rotaru, au trimis un mesaj video în care le spun cinefililor chinezi cum s-a născut ideea acestei producții și au vorbit despre piața cinematografică din România. Mesajul lor a fost difuzat după vizionarea filmului.

Cercetătorul chinez Wang Yao, profesor la Facultatea de Filmologie de pe lângă Academia de Film din Beijing, care și-a dedicat aproape 10 ani cercetării filmului românesc, a declarat că filmul continuă stilul vizual și tradiția de a se concentra asupra problemelor sociale ale „noului val românesc” care este popular în cinematografia internațională în ultimii ani. Iar ca idei principale, a amintit încorporarea abilităților dramaturgiei sociale și portretizarea puternică a personajelor.

Publicul a fost încântat de film. Iată ce au comentat unii dintre spectatori.

„Mi-a plăcut foarte mult filmul, felicitări celor doi regizori români. Ei sunt curajoși. Românii sunt foarte inimoși.”

„Doctorul a izbucnit, revoltat, iar finalul filmului te pune pe gânduri. Este un film bun.”

„Calitatea artistică a filmului, fie că este vorba despre tensiunea emoțională care este devastatoare, fie că este vorba despre perspectiva rafinată a regizorului asupra naturii umane, transmite dincolo de atributele pieței. Pentru că este un film românesc lansat public în China după mulți ani, merită vizionat pe marele ecran.”

„Finalul fimului este foarte interesant, poți înțelege că doctorul va contina să lupte, dar într-un alt mod, să colecteze dovezi mai convigătoare și când va deveni mai puternic va avea puterea să lupte cu cei corupți.”

“Nu este un film despre triumful individualismului. Din acest film putem vedea caracteristicile creative ale filmelor românești din noul val, experiența și tehnicile creative care sunt, de asemenea, foarte benefice pentru dezvoltarea filmelor chinezești.”

„Există multe cadre lungi, mai ales scenele care urmăresc protagonistul din spate, luptând singur împotriva corupției de la nivel instituțional, luptându-se cu pereții și căutând soluții la problemele sociale din sistemul medical.”

„Nu mă așteptam ca această mică țară din Europa de Est să producă o astfel de producție uimitoare. Rezistența unui individ la regulile lumii este, până la urmă, ca și viermele care roade copacul și revine la tăcere. Scenele de la parchet sunt o reflectare a realității -- de cele mai multe ori, oamenii nici măcar nu au șansa să spună adevărul a doua oară.”