Actul CBP va marca începerea procesului de dezamericanizare globală

US Customs and Border Protection (CBP) a dispus, în 21 iunie, în conformitate cu așa-numita lege Uyghur Forced Labor Prevention Act (UFLPA), ca toate produsele din Xinjiang să fie legate de munca forțată și a interzis importul acestora.

Politicienii americani, încă cu mentalitatea Războiului rece, vor să împingă coerciția economică fără a avea niciun temei. China este cel mai mare partener pentru 120 de țări și regiuni, având legături strânse cu întreaga lume în ce privește lanțurile de producție și aprovizionare, iar mii de companii din lume sunt dependente de Xinjiang în această privință.

Revista Forbes a avertizat, în 2021, administrația americană că astfel de măsuri vor duce la dezamericanizare. Iar mass-media germane a comentat, în 21 iunie, că actul prezentat de CBP va avea impact asupra industriei Statelor Unite în loc de cea a Chinei.

De exemplu, SUA importă anual peste 1,5 tone de îmbrăcăminte cu materiale produse în Xinjiang, în valoare de peste 20 miliarde dolari, conform analizei Asociației americane pentru drepturile angajaților. În același timp, Xinjiang a asigurat aproape o jumătate din producția de siliciu policristalin la nivel mondial. Mai mult, 85% din plăcile solar-fotovoltaice ale SUA sunt dependente de producția Chinei.

L

De asemenea, toate companiile care folosesc materiile prime din Xinjiang pentru propriile produse și care au angajați uiguri sunt vizate de această lege, fapt ce înseamnă că SUA nu doar combat produsele din Xinjiang, dar se și decuplează de China și alte lanțuri industriale internaționale. Corporația suedeză H&M a avut în al doilea trimestru o scădere de 23 procente pe piața chineză și o pierdere de 74 milioane de dolari datorită boicotului impus bumbacului fabricat în Xinjiang. Sunt și alte companii care vor să copieze exemplul H&M?

Războiul comercial inițiat de administrația Trump la adresa Chinei a durat patru ani și dovedește că încercarea de decuplare de China a eșuat. Legea actuală este o nouă încercare americană de a intimida China și arată că americanii nu iau deloc în considerare nici normele comerciale internaționale, nici interesele corporațiilor transnaționale. Cele din urmă trebuie să se gândească dacă renunță la piața chineză și oportunitățile de aici sau să se retragă de pe piața americană și să ia o decizie corespunzătoare propriilor interese pe termen lung.

Din perspectiva istoriei, SUA sunt principalul inițiator și promotor al globalizării economice. Dar sunt politicieni americani care intenționează să blocheze globalizarea, iar asemenea încercări sunt o piedică în propriul lor drum.