"Munca forțată": în spatele minciunii sunt drepturile omului sau hegemonia?

Unele companii occidentale au anunțat boicotarea bumbacului din Xinjiang, arată o „analiză” făcută de Better Cotton Initiative (BCI). Aceasta este, la suprafață, o organizaţie neguvernamentală, fiind finanțată de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), care asigură accesul în străinătate. Nu este dificil de înţeles de ce BCI a ignorat rezultatele sondajului prezentat de filiala sa din Shanghai, potrivit căruia nu a fost găsită "nicio dovadă privind munca forţată în Xinjiang", însă a ales raportul fals realizat de Institutul Australian de Politică Strategică, un think-tank anti-China.

„Munca forțată”este un produs al „conductei de minciuni”. Mai întâi, erudiți și think-tank-uri finanțate de forțele anti-China au născocit rapoarte legate de Xinjiang. Indiferent cât de greșite este conținutul acestora, BBC și alte instituții media occidentale le-au citat și le-au amplificat, apoi politicienii le-au folosit ca motiv pentru a impune sancțiuni.

Occidentul ignoră deliberat faptul că producția de bumbac din Xinjiang este înalt mecanizată și nu necesită multă forță de muncă umană. Statisticile arată că rata recoltării mecanizate de bumbac din Xinjiang a ajuns, în 2020, la 70%. Mai mult, ramura locală a intrat în era digitală, cultivatorii putând comanda servicii de cules mecanizate, prin aplicații mobile, fără să plece de acasă. În aceste condiții, se poate spune că, în Xinjiang, mașinile sunt forțate să muncească?

Industria bumbacului este ramura pilon în regiunea Xinjiang. Totodată este principala sursă a veniturilor pentru locuitorii uiguri. Pe de o parte, politicienii occidentali ”sunt îngrijorați” de situația drepturilor omului din Xinjiang, iar pe de altă parte încearcă să excludă bumbacul din regiune din lanțul de aprovizionare internațională. Ce ironie!

În ultimii patru ani, în Xinjiang nu a mai fost înregistrat niciun atentat terorist. În 2020, a fost eradicată sărăcia absolută, iar PIB-ul a crescut cu 3,4%. Forțele occidentale anti-China intenționează să saboteze șansele de dezvoltare și de angajare ale populației uigure, să saboteze rezultatele luptei antiteroriste în regiune, generând provocări la adresa securității și dezvoltării Chinei.

Zilele trecute, renumitul vlogger canadian Daniel Dumbrill a arătat că, pentru a-și realiza propriile interese geopolitice, unii politicieni americani merg pe o cale de susținere a terorismului.

Este evident că problema privind Xinjiang, în esență, nu are legătură cu drepturile omului, ci este una care ține de lupta împotriva secesiunii, violențelor și terorismului. Ceea ce îi preocupă pe politicienii occidentali nu reprezintă drepturile omului, ci hegemonia.

Totuși, China de azi nu mai este China de acum 100 de ani. Politicenii occidentali au subestimat hotărârea părții chineze de a-și apăra suveranitatea, securitatea și interesele de dezvoltare.