Soarta urșilor panda, în ultimii 40 de ani

„Sunt vecin cu urșii panda”, declară Li Jun, locuitor din județul Baoxing, provincia chineză Sichuan. El a văzut un urs panda pe un copac, când culegea plante medicinale pe munte. L-a botezat „Nu te teme!”, „Nu fugi!”

Guvernul chinez a anunțat, în luna Iulie, că numărul urșilor panda aflați în sălbaticie a ajuns la peste 1.800. Gradul de amenințare a urșilor a scăzut de la nivelul „pe cale de dispariție”, la „vulnerabil”. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) a observat, încă din 2016, schimbările pozitive ale situației urșilor panda, apreciind că eforturile guvernului chinez pentru conservarea acestei specii sunt eficiente.

La începutul anilor `80 situația era cu totul diferită. Numărul urșilor panda a scăzut la 1.114, „tezaurul”Chinei aflându-se în pragul dispariției. Ce a cauzat acest fenomen?

Pe de o parte, a fost înflorirea și moartea multor bambuși, care sunt cel mai important aliment al acestui animal. Fenomenul se înregistrează o dată la câteva decenii. Pe de altă parte, tăierea pădurilor, construcția de drumuri și hidrocentrale, exploatarea minelor și alți factori artificiali, au determinat diminuarea suprafeței habitatului urșilor panda. În acest context, întreaga populație a început să facă eforturi pentru protejarea animalelor. O serie de țări europene au oferit ajutor financiar și experți, împărtășind experiența în domeniul protejării animalelor aflate în prag de dispariție. După acel moment, soarta urșilor panda a făcut o cotitură.

Numărul acestora a crescut stabil, în următoarele decenii. Scăderea amenințărilor nu înseamnă că eforturile de protejare vor fi diminuate. Administrația Națională pentru Păduri și Stepe a anunțat că urșii panda rămân animale sălbatice aflate sub protecție de gradul I, la nivelul național.