Fuzhou, bijuteria din sudul Chinei și capitala Drumului Mătăsii maritim

Fuzhou este reședința provinciei Fujian și apare rar pe itinerariile de călătorie a turiștilor care vin în China. Cu toate acestea, își merită locul în planurile de aventurierilor, pentru că este o bijuterie pentru exploratori, pasionații de cultură și gastronomie și oferă o perspectivă unică asupra unei alte fețe a Chinei autentice.

Chinezii din Fuzhou au mentalitatea și comportamentul sudic deschidere și prietenie - așa că vor fi extrem de fericiți să vă găzduiască. Și pentru că temperaturile pot ajunge până la 20 C chiar și în luna ianuarie, Fuzhou este refugiul perfect de frigul din nordul țării.

Fuzhou este situat pe malul râului Min, în apropiere de insula Taiwan, în Marea Chinei de Est. Străzile sunt pline de viață, iar din centrul orașului există vedere spre mare, munți și siturile istorice. Evident că puteți găsi unele dintre cele mai delicioase mâncăruri din toată China și o viață de noapte vibrantă. Locul, cu minunatul său peisaj urban plin de parcuri și grădini, este cunoscut și sub denumirea de „Orașul Banianilor”, datorită numeroșilor copaci de banian plantați acolo încă din timpul Dinastiei Song (960-1279). Dacă doriți să scăpați de agitația vieții urbane, la periferia orașului Fuzhou veți găsi o gamă largă de locuri de divertisment sau parcuri de aventură.

Origini și istorie

Împrejurimile orașului Fuzhou au fost locuite de diferite culturi locale, cum ar fi Min Yue, (5.000 de ani î.Hr) și a fost stabilit oficial ca oraș în Dinastia Han în 202 î.Hr. Datorită poziționării sale lângă coasta Mării Chinei de Est și în proximitatea insulei Taiwan, orașul de pe râul Min a devenit un important centru comercial și cultural de-a lungul secolelor. Inclusiv, Marco Polo l-a fi vizitat. A crescut ca importanță în timpul Dinastiei Tang (618-907), când a fost redenumit oficial Fuzhou, adică „orașul cu noroc”, în 725. Perioada din Dinastia Tang a fost una prosperă pentru oraș, cu instituții culturale și cu budismul în creștere, dar și mulți imigranți care se așează în zonă. Din acest moment, ceaiul, mătasea și porțelanul se numărau printre produsele importante expediate în Africa, Asia și Europa, pe rutele comerciale maritime.

Fuzhou a devenit și mai prosper din punct de vedere cultural în timpul Dinastiei Song, odată cu fondarea în 964 a Templului Hualin, una dintre cele mai vechi structuri din lemn care a rezistat până în China de azi. Pentru celebrul filosof confucianist Zhu Xi (1130-1200) și poetul Xin Qiji (1140-1207), Fuzhou a fost casa și inspirația lor. În timpul Dinastiei Ming (1368-1644), Fuzhou a devenit unul dintre punctele de plecare a călătoriilor pe mare ale celebrului explorator Zheng He (1371-1433 / 35), care a navigat de acolo în sud-estul Asiei și până pe coasta Africii, pentru stabilirea de legături maritime și marcarea ca fiind unul dintre punctele „originare” de pornire a traseului Drumului Mătășii maritim.

La sfârșitul Dinastiei Qing (1644-1912), în 1842 Fuzhou a devenit unul dintre cele cinci porturi de comerț deschis cu vestul. A fost și locul de naștere al lui Lin Zexu (1785-1850), care, într-un act împotriva exploatării străine, a aruncat în mare opiul (1839) în valoare de milioane de lire sterline adus de comercianții occidentali. În secolul al XX-lea, orașul a fost grav afectat de invazia japoneză până la înfrângerea din 1945. Apoi, Fuzhou a fost în prima linie în conflictul cu Kuomintangul și a fost atacat frecvent din Taiwan, precum bombardamentul din 1955.

sursa: http://www.chinadaily.com.cn/a/202102/02/WS601913aaa31024ad0baa6c9b.html