În China antică se acorda o mare atenţie ornamentării acoperişurilor casei. În perioada următoare dinastiei Han (206 î.e.n.-220 e.n), acoperişurile aveau pe margini ornamente reprezentând animale fabuloase, de obicei un fel de peşti prin gura cărora se credea că ar putea ţâşni apă în caz de incendiu, având astfel un marcant rol apotropaic. Cu timpul, statuetele de pe acoperişuri au câştigat în varietate, apărând noi tipuri de reprezentări de peşti sau de cozi de dragon, însă cu aceeaşi semnificaţie. În afară de acestea şi alte animale purtătoare de noroc şi fericire au devenit, treptat, subiecte pentru ornamente. Aceste sculpturi din ceramică, porţelan sau sticlă aveau acelaşi rol ca animalele fabuloase, apărători în caz de incendiu.