Sărbătoarea Primăverii este celebrată împreună de toate cele 56 de etnii naţionale din ţară. Multe dintre acestea au un specific propriu de petrecere a acesteia.
Etnia li (majoritatea în provincia sudică Hainan): de Revelion, toţi membrii familiei se reunesc în jurul unei mese încărcate cu mâncăruri delicioase şi cântă împreună cântece specifice de Anul Nou. În prima sau a doua zi din Noul An, bărbaţii merg împreună la vânătoare.
Etnia yi (majoritatea în provincia sud-vestică Sichuan): un element specific este dansul, modalitate prin care este sărbătorită intrarea în Noul An de către cei din etnia yi.
În unele zone din regiune, bărbaţii se ocupă în prima zi a Anului Nou de treburile casnice, obicei care simbolizează uşurarea muncii de peste an a soţiilor lor.
Etnia miao (majoritatea în provinciile Hunan şi Guizhou): Sărbătoarea Primăverii este numită la această populaţie „Anul lui Kejia”. Fiecare familie taie porci şi oi pentru a avea un An Nou bogat şi prosper. Un alt element distinctiv e interpretarea de cântece de primăvară dedicate începutului Noului An.
Etnia man (majoritatea în cele trei provincii nord-estice chineze, Beijing şi în Hebei) celebrează de două ori Sărbătoarea Primăverii – prima dată în ajunul Revelionului şi a doua oară în prima zi a Anului Nou. De obicei, sărbătoarea prilejuieşte organizarea de curse de cai şi de cămile la care participă întreaga comunitate.
La cei din etnia dong (majoritatea în provincia Guizhou din sud-vestul Chinei) este obiceiul să se meargă la pescuit, iar peştii sunt gătiţi la dejun, ca simbol al norocului în Noul An.
Etnia zhuang (majoritatea în regiunea autonomă Guangxi-Zhuang din sud-vestul Chinei): de obicei prepară în ziua de Revelion mâncăruri pentru Anul Nou, ceea ce simbolizează de asemenea noroc şi prosperitate în Noul An.
Etnia qiang (majoritatea în pronvincia Sichuan din sud-vestul Chinei): în cursul perioadei sărbătorilor, fiecare familie găteşte carne de oaie şi de vită ca jertfă în memoria strămoşilor. Un alt obicei interesant al acestora este adunarea în jurul unui butoi de vin şi folosirea unor paie lungi de un metru pentru băutul licorii.
Etnia shui (majoritatea în provincia Guizhou): copiii shui merg de la o casă la alta să primească bomboane, iar cel care capătă cele mai multe dulciuri este considerat cel mai norocos în Noul An.
Etnia bai (majoritatea în provincia Yunnan din sud-vestul Chinei): la prima masă din Noul An se bea apă dulce, obicei ce simbolizează o viaţă dulce în anul cel nou.
Etnia coreeană (majoritatea în provincia Jilin din nord-estul Chinei): coreenii din China lipesc pe uşi şi pe porţi perechi de versuri pentru Anul Nou şi prepară mâncăruri cu specific local.
Etnia mongolă (majoritatea în regiunea autonomă Mongolia Interioară din nord-vestul Chinei): în prima zi a Anului Nou, oamenii se îmbracă cu haine noi şi merg pe cai în vizită la vârstnici. Tot în aceste zile are loc şi serbarea „Tiaoshen”, la care se dansează şi se cântă, etnicii având faţa acoperită cu măşti tradiţionale, obicei de întâmpinare a Anului Nou.