În timpuri străvechi trăia la Guangling un om pe nume Chun Yufen. În curtea dinspre sud a casei sale era un salcâm uriaş, cu o coroană foarte mare şi umbroasă. Într-o zi de vară, când neamurile îi aniversau ziua de naştere, personajul poveştii noastre a băut mai multe pahare de vin şi s-a culcat apoi la umbra salcâmului, adormind buştean. A avut un vis frumos în care se făcea că a ajuns în ţara salcâmilor, a luat de soţie pe fiica regelului şi a îndeplinit timp de 20 de ani funcţia de prefect al districtului Nanke, bucurându-se de onoruri şi cinste. Dar, într-o bătălie, oastea comandată de el a fost înfrântă de inamic, iar prinţesa a murit. Chun Yufen a fost trimis acasă şi tocmai atunci visul s-a sfârşit. Trezindu-se, el văzu că ai săi curăţau curtea, soarele încă nu asfinţise şi un ulcior se afla la picioarele sale...
Între vis şi realitate, Chun observă că la rădăcina salcâmului era o adâncitură plină cu furnici, care în închipuirea lui fusese de fapt chiar ţara salcâmilor. O creangă ce se întindea spre miazăzi contura chiar prefectura Nanke unde, în vis, el fusese 20 de ani prefect.
Vorba „visul de la Nanke” este folosită, la chinezi, pentru a sugera că onorurile şi avuţia din lumea pământească sunt trecătoare, asemenea unui vis.