În antichitate, pentru că sectorul tipografic era slab dezvoltat, poeziile şi celelalte scrieri circulau mai mult sub formă de copii ale manuscriselor.
Zuo Si s-a născut în anul 250 e.n. şi a fost un mare scriitor din dinastia Jin. Era urât la înfăţişare şi nu prea avea talent. Dar învăţând cu seriozitate, a ajuns un cunoscut om de litere.
La vârsta de 20 de ani, el s-a mutat împreună cu familia în Luoyang, capitala de atunci a Chinei. A avut, astfel, posibilitatea să cunoască scriitorii importanţi ai vremii, lucru care l-a ajutat să-şi dezvolte cunoştinţele artistice.
Capodopera Despre cele trei capitale, o proză presărată cu versuri, a fost terminată de Zuo Si la vârsta de 30 de ani. Prefaţată de Huangfu Mi şi adnotată de Zhang Zai, lucrarea s-a răspândit mai întâi în rândul literaţilor. Mai târziu, au început s-o copieze şi aristocraţii şi bogătaşii. Drept urmare, în Luoyang hârtia a devenit tot mai rară şi s-a scumpit foarte mult.
Îmbinând proza şi versurile, în Despre cele trei capitale el descrie în cuvinte frumoase şi alese capitalele celor trei regate de pe teritoriul Chinei de atunci, Wei, Wu şi Shu, condiţiile geografice, situaţia economică şi sistemul lor politic. Pentru realizarea acestei capodopere, autorul a făcut o serie de documentări la faţa locului. După ce a adunat toate datele necesare, s-a întors acasă, unde a lucrat cu tenacitate timp de zece ani la opera sa.
Ca literat, Zuo Si a lăsat posterităţii nu doar proza Despre cele trei capitale, ci şi numeroase poezii şi eseuri. În poezia „Cântarea istoriei”, el a exprimat în cuvinte simple dragostea lui faţă de ţară şi popor, devenind un exemplu pentru poeţii din perioadele care au urmat.