În China există zeci de mii de pagode budiste. Acestea au apărut pentru prima oară în timpul dinastiei Han (206 î.e.n.-220 e.n.), odată cu pătrunderea budismului în China, din India. Arhitectura pagodei a evoluat de la structura stupelor din India la nişte clădiri din piatră în formă de movilă, ce aveau în alcătuire şi sistemul turnurilor antice de veghe chinezeşti şi care aveau scopul de a păstra relicvele budiste. Primele pagode au fost construite din lemn. Una dintre acestea este pagoda Sakyamuni din templul budist Fogong din provincia Shanxi, situată în nordul Chinei. Aceasta este cunoscută şi sub numele de Pagoda de lemn din ţinutul Ying. Lucrările de construcţie au început în anul 1056, în timpul dinastiei Liao şi au durat 140 de ani. Ridicată pe un soclu înalt de 4 m, pagoda are o înălţime de aproape 70 m şi un diametru de 30 m la bază. Pentru executarea lucrărilor au fost folosiţi 3.000 m3 cubi de cherestea de pin coreean, cu o greutate de 3.000 de tone.
Structura pagodei moşteneşte forma arhitecturală tradiţională a dinastiilor Han (206 î.e.n-220 e.n.) şi Tang (618 e.n.-907 e.n.). Aceasta este octogonală şi are cinci etaje privită de-afară, dar înăuntru are nouă. Există câte un etaj intermediar între fiecare din cele cinci de bază. Fiecare nivel se sprijină pe câte 24 de stâlpi exteriori şi opt interiori legaţi între ei cu grinzi. La capătul streşinilor de la fiecare etaj este agăţat câte un şir de clopoţei, care sună în adierea vântului.
De-a lungul a peste 900 ani de existenţă, Pagoda de lemn a fost martorul a numeroase cutremure de pământ. Potrivit consemnărilor istorice, la 300 de ani de la finalizarea lucrărilor, în localitate a avut loc un seism puternic cu magnitudinea de 6,5 grade pe scara Richter, cu replici care au durat şapte zile. Toate casele din jur au fost avariate. Pagoda, însă, a rămas întreagă. Nici cutremurele înregistrate în ultimii ani în apropierea ţinutului Ying nu au afectat prea mult această construcţie. În epoca modernă, în timpul luptelor dintre militarişti, deşi a fost lovită de peste 200 de proiectile de artilerie, structura pagodei nu a fost afectată. Asta în condiţiile în care astfel de construcţii vechi din China au fost distruse de descărcări electrice. Pagoda de lemn din ţinutul Ying a rămas în picioare. Cum a reuşit să scape de toate primejdiile?
Experţii spun că structurile suprapuse i-au întărit capacitatea antiseismică. Apoi, lemnul este un material relativ flexibil, nu se deformează uşor la acţiuni exterioare şi revine într-o oarecare măsură la starea iniţială. De asemenea, cele patru etaje interioare au întărit şi ele structura pagodei. Grinzile în arc au contribuit la atenuarea forţei exterioare. Vârful ascuţit din fier al pagodei, înalt de 14 m, pe lângă rolul decorativ a servit şi ca paratrăsnet, la fel ca în construcţiile moderne. În plus, cele opt lanţuri de fier din jurul pagodei au transmis electricitatea în pământ.
Astfel, Pagoda de lemn din ţinutul Ying este construcţia cel mai bine conservată din lume, este o lucrare care materializează talentul meşterilor din China antică în domeniul construcţiilor, mecanicii de rezistenţă, protecţiei împotriva descărcărilor electrice.