Su Shi (1037-1101), poet strălucit din dinastia Song, mai este cunoscut şi sub numele de Su Dongpo („Sihastrul de pe Colina de răsărit”). Originar din Meishan (provincia Sichuan), el provine dintr-o familie de literaţi. Tatăl său, Su Xun a fost un cărturar renumit. Educat cu multă grijă şi atenţie, Su Shi a fost animat încă de mic copil de idealuri nobile. În 1057, trece cu bine examenul imperial şi este numit în posturi dregătoreşti în mai multe ţinuturi (a fost inclusiv membru al Academiei Imperiale Hanlin), răstimp în care a acţionat cu pasiune pentru promovarea reformei şi eliminarea faptelor de corupţie. Cinstit şi integru, Su Shi a dat dovadă de mare cutezanţă atunci când a raportat suveranului faptele abuzive şi de corupţie care se petreceau în dregătorime, motiv pentru care a fost o victimă uşoară a intrigilor dintre diferite cercuri ale Curţii Imperiale. În ultima jumătate a vieţii sale, Su Shi a fost practic prigonit politic. De la vârsta de 43 de ani, a fost exilat de mai multe ori, în ţinuturi tot mai îndepărtate şi în condiţii tot mai vitrege. Ca să supravieţuiască în luptele crunte şi perfide dintre oamenii Măriei sale, Su Shi a reuşit să îmbine într-un tot unitar armonios concepţiile confucianiste, budiste şi taoiste. Budismul şi taoismul l-au ajutat să privească cu tact problemele şi să trateze cu sufletul larg deschis necazurile vieţii. Doctrina confucianistă i-a permis să persevereze în căutarea idealului său şi a lucrurilor frumoase din viaţă. Astfel, Su Shi a reuşit să-şi păstreze integritatea şi, totodată, să facă faţă loviturilor nemiloase primite de la semenii săi.
Temperamentul lui Su Shi era caracterizat prin francheţe, bunătate sufletească şi eleganţă în comportament, dar în acelaşi timp era plin de vioiciune, un om care spunea răspicat lucrurilor pe nume. Tocmai datorită unei astfel de personalităţi şi a spiritualității sale, a fost admirat şi preţuit de cărturarii chinezi din perioada târzie a societăţii feudale. Aşa-numitul „model Su Shi” s-a perpetuat timp de opt secole în China.
Cu un talent desăvârşit, Su Shi a fost deopotrivă mare maestru al poeziei, al poemelor cântate şi al prozei. În creaţia sa lirică, poetul abordează o tematică vastă, în stiluri diversificate, utilizează parabole abrupte şi un limbaj cât se poate de expresiv. Poemele sale cântate sunt de o originalitate extraordinară. Depăşind tiparele potrivit cărora acest gen este destinat trăirilor şi sentimentelor erotice şi distractive, el ajunge la o cunoaştere şi înţelegere mai largă a problemelor sociale şi a vieţii omului. Chiar dacă situaţia lui lăsa de dorit, toţi cărturarii îi luau scrierile drept model. Pe vremea aceea chiar circula o vorbă: „De cunoşti bine scrierile lui Su Shi, ai la masă carne de oaie şi de vacă, dacă nu, n-ai decât să înghiţi rădăcini de varză sălbatică”.
Din proza literatului chinez, însemnările de călătorie şi despre unele evenimente se disting prin cea mai înaltă ţinută artistică. Cele două poeme narative Fu – Notiţă anterioară la Chibi (care descrie privelişti de toamnă) şi Notiţă ulterioară la Chibi (care descrie privelişti de iarnă) realizează o comuniune perfectă a peisajelor cu sentimentele autorului, acestea devenind de altfel piese reprezentative ale operelor de acest gen din dinastia Song.