Ştiaţi că Drumul mătăsii avea şi un traseu maritim?

Drumul mătăsii a fost o importantă cale de răspândire a civilizaţiei chineze antice în lumea occidentală şi o punte pentru promovarea schimburilor economice şi culturale dintre China şi Occident.

Drumul mătăsii pe care îl pomenesc istoricii şi călătorii se referă la traseul pe uscat ce lega Chang’an, capitala dinastiei Han de Vest (206 î.e.n.-25 e.n) şi Roma, creat de Zhang Qian. Acest drum are două ramificaţii: sudică şi nordică. Traseul sudic pleacă din Dunhuang, mergând spre vest prin Munţii Kunlun, statul Dayuezhi din vremea respectivă (care cuprinde Regiunea Autonomă Xinjiang-Uigură şi regiunea aflată în partea de nord-est a Afganistanului), Imperiul Part (ce s-a aflat în zona unde este teritoriul iranian de astăzi), Peninsula Arabică, şi care în cele din urmă, traversa Imperiul Roman.

Traseul nordic pornea tot din localitatea Dunhuang, mergea de-a lungul munţilor Tianshan, trecând prin statele Dayuan şi Kangju (ce se aflau în centrul Asiei), apoi se îndrepta spre sud-vest unde se întâlnea cu traseul sudic.

În afară de itinerariile celebre, Drumul mătăsii mai avea două trasee mai puţin cunoscute. Unul este Drumul mătăsii de sud-vest ce pornea din provincia Sichuan, din sud-vestul Chinei, trecea prin provincia Yunnan, traversând fluviul Irrawaddy, apoi se îndrepta spre localitatea Mogaung din nordul Myanmarului şi traversa fluviul Chindwin. Continua de-a lungul fluviului Gange şi trecea prin regiunea nord-vestică a Indiei, în cele din urmă ajungând în Podişul Iranian. Acest Drum al mătăsii este mai vechi decât cel pomenit mai sus. În anul 1986, arheologii au indentificat în oraşul Guanghan din provincia Sichuan urmele civilizaţiei Sanxingdui, cu o istorie de peste 3000 de ani. Au fost descoperite aici o serie de obiecte specifice culturii din vestul Asiei şi celei greceşti, printre care un baston din aur de 142 cm, o reprezentare a „copacului sfânt” de 4 m înălţime şi câteva statui antropomorfe de diferite mărimi, capete şi măşti din bronz. Cercetătorii consideră că este foarte posibil ca aceste obiecte să fi fost aduse în China din ţările occidentale. Dacă analiza este corectă, acest traseu al Drumului mătăsii s-a format în urmă cu peste 3000 de ani.

Pe lângă aceste itinerarii terestre mai există şi unul maritim al mătăsii. Acesta pleca din oraşul Guangzhou (actuala reşedinţă a provinciei Guangdong, sudul Chinei), trecea prin strâmtoarea Malacca, Ceylon (fostul nume al statului Sri Lanka) şi India şi ajungea în Africa de est. Potrivit unor vestigii arheologice descoperite în Somalia, în estul Africii, acest traseu maritim s-a format în perioada dinastiei Song (420-479 e.n.).

Drumul maritim a legat China de centrele importantelor civilizaţii ale vremii şi a impulsionat schimburile economice şi culturale dintre China şi regiunile traversate, fiind apreciat ca un drum al dialogului dintre Orient şi Occident. Potrivit documentelor istorice, Marco Polo a venit în China pe itinerarul maritim al Drumului mătăsii, iar la întoarcere, a mers tot pe acest traseu până la Veneţia.