Mausoleul strămoşilor suveranilor Ming este primul din seria monumentelor funerare al acestei dinastii şi este construit de primul împărat al acestei perioade, Zhu Yuanzhang.
Zhu Yuanzhang (la putere în perioada anilor 1368-1398), un împărat care a creat o legendă în istoria Chinei, s-a născut într-o familie de ţărani săraci. Pentru a supravieţui, a intrat călugăr într-un templu. După câţiva ani, Zhu Yuanzhang participă la marea răscoală ţărănească împotriva dinastiei Yuan (1271-1368) şi datorită curajului şi aptitudinilor de strateg, ajunge rapid din simplu ostaş comandantul armatei ţărăneşti. În 1368, Zhu Yuanzhang urcă pe tron şi reunifică treptat teritoriile imperiului.
Devenit împărat, a început construirea unui complex funerar în care a pus să fie îngropate obiecte vestimentare ale membrilor decedaţi ai familiei sale. De fapt, în mausoleul Mingzu este înhumat bunicul lui Zhu Yuanzhang.
Acest monument funerar este situat în oraşul antic Sizhou aflat în actualul ţinut Xu Yi, din estul Chinei. Potrivit documentelor istorice, complexul funerar a cărui construcţie a durat 28 de ani, este înconjurat de trei rânduri de zid, are trei punţi peste apă, palate şi o mie de încăperi, însă se mai păstrează intact doar „drumul sfânt’’, lung de 250 m. În partea nordică a acestuia se află palatul subteran unde este aşezat catafalcul bunicului lui Zhu Yuanzhang. Pe „drumul sfânt’’ au fost instalate, la distanţă egală, 21 de perechi de statui din piatră, fiecare cântărind câteva tone.
Există şi o legendă despre descoperirea mausoleului Mingzu. În 1680, acesta s-a scufundat ca urmare a acţiunii curenţilor de apă din adâncul lacului Hongze. Însă în 1963, o secetă cumplită a făcut ca apa lacului să scadă şi un mare număr de statui reprezentând figuri de balauri, lei, cai, demnitari, războinici şi eunuci au ieşit la iveală. Fiecare statuie are o înălţime de peste trei metri şi cântăreşte zece tone. Palatele de la suprafaţa edificiului funerar s-au distrus în timp, dar cele subterane sunt bine păstrate şi conţin o mulţime de vestigii istorice.
Camera funerară este inundată, la suprafaţă fiind vizibilă doar poarta de piatră a acesteia. Ciudat este faptul că apa din interior nu poate fi evacuată în întregime. Experţii consideră că apa care l-a acoperit în permanenţă a făcut ca sarcofagul să se păstreze în condiţii optime. După puternica secetă din 1963, în zona lacului Hongze au avut loc altele la fel de drastice, în 1993 şi 2001. Ca urmare, zidul exterior al complexului funerar Mingzu cu o lungime de 1.178 m a ieşit la iveală. Zidul oraşului antic unde se află mausoleul şi o parte din clădirile acestuia au ieşit din apă încă din timpul secetei din 1963. Deşi construcţiile scoase la suprafaţă au fost distruse în parte, se mai pot deduce dimensiunile şi prosperitatea de odinioară a oraşului imperial.