Primul autor al unei istorii complete a Chinei de la ,,începuturile acesteia’’ este Sima Qian, care a redactat lucrarea intitulată Shiji (Cronici istorice) în timpul dinastiei Han. Această capodoperă a avut ca model Chunqiu (Analele de Primăvară şi Toamnă), prima carte de cronici istorice din China, însă aceasta cuprinde şi tabele de date, disertaţii pe diferite teme şi biografii ale personajelor istorice importante. Amploarea şi forţa literară a acestei opere i-au asigurat o mare influenţă asupra scrierilor istorice ulterioare.
Sima Qian a continuat, de fapt, opera tatălui său. A fost întemniţat şi condamnat la castrare pentru că i-a luat apărarea generalului Li Ling, învins de barbari. Nu s-a sinucis aşa cum cerea tradiţia în asemenea împrejurări, a vrut mai întâi să-şi încheie lucrarea care a servit apoi drept model pentru următoarele anale dinastice.
Cronicile istorice se împart în mai multe categorii. „Benji” care are ca subiect istoria împăraţilor şi a evenimentelor importante. „Biao”, un rezumat al evenimentelor istorice sub formă de tabele şi „Shu” care cuprinde rubrici ce tratează domenii specifice, precum economie, cultură, astronomie etc. „Shijia” aduce informaţii despre principalele activităţi şi merite ale nobililor, iar „Liezhuan” cuprinde biografiile personalităţilor istorice.
Cronicile istorice se bazează pe o critică obiectivă, adesea însoţită de documentări ale faptelor la faţa locului, deşi de multe ori nu sunt decât elogii ale meritelor conducătorilor vremii.
Cronicile istorice au şi astăzi o mare valoare literară, schiţând şi conturând un număr mare de personaje: răsculaţi proveniţi din clasa de jos, laşi în aparenţă dar foarte ambiţioşi, asasini, cărturari fără putere, dar foarte înţelepţi etc. Acestea sunt, de altfel, cele mai bune pasaje ale lucrării.