Programe naționale de dezvoltare științifică

Programul național de cercetare în domeniile de bază

Programul național de cercetare în domeniile de bază a început în martie 1997, codificat „Programul 973”.

Acesta implică domeniile agriculturii, energetic, al mediului, demografic, al sănătății publice, materialelor, precum și alte teme de cercetare de importanță majoră care vizează economia națională, dezvoltarea socială și a ramurilor științei și tehnologiei.


Programul de dezvoltare a tehnicii avansate

Programul național de dezvoltare a tehnologiei noi și înalte a fost codificat „Programul 863”, pentru că a fost propus în martie 1986 de către trei iluștri oameni de știință din țară.

Conform celui de-al 12-lea plan cincinal al Chinei, aplicat între anii 2011-2015, acesta include zece domenii de cercetare – informatică, biotehnică și medicină, noi materii prime și materiale, fabricație avansată, energie, resurse și mediul înconjurător, oceanologie, agricultură modernă, transport modern, observarea Pământului și navigație aeriană.

Prin implementarea „Programului 863” au fost construite o serie de centre de cercetare și dezvoltare a tehnicii de vârf, au fost formați specialiști și a crescut substanțial nivelul științific al țării.


Programul tehnico-științific al agriculturii

Programul tehnico-științific al agriculturii este cunoscut pe scurt și sub denumirea de „Programul scânteii”. Aprobat în 1986, acesta vizează dezvoltarea noilor tehnici, generalizarea acestora în vastele regiuni rurale, promovarea dezvoltării economiei rurale, sprijinirea progresului tehnologic al întreprinderilor sătești și asigurarea unei dezvoltări susținute, rapide și sănătoase a agriculturii și economiei rurale din China.

În urma eforturilor asidue depuse, au fost înregistrate recolte bogate și de calitate ridicată. Sistemul de servicii sociale și economia din mediul rural s-au extins. A fost pregătit un mare număr de tehnicieni și agronomi și de întreprinzători-țărani.

Implementarea „Programului scânteii” a dus la modernizarea procesului de producție în regiunile rurale și la creșterea veniturilor țăranilor.


Programul de generalizare a tehnologiilor noi și înalte

Programul de generalizare a noilor tehnologii este numit și „Programul torței”. Acesta are scopul de a dezvolta sectoarele noilor tehnologii din China. Obiectivele sunt: valorificarea superiorității potențialului forțelor tehnice din țară, încurajarea comercializării ultimelor cuceriri tehnico-științifice, introducerea noilor tehnologii. Început în 1988, acest program implică domeniile electronicii și informaticii, bioingineriei, energiei neconvenționale, mediului și altele.


Programul spațial cu om la bord

Programul spațial cu om la bord a început să se aplice în 1992. Acesta cuprinde trei etape. Prima – plasarea omului în spațiu. A doua – cuplarea navelor în spațiu și instalarea unei stații spațiale temporare cu om la bord. A treia – construirea unei stații spațiale permanente cu om la bord, desfășurarea de cercetări în stații și valorificarea rezultatelor acestor cercetări.

La sfârșitul anului 1999, a fost lansată și recuperată cu succes prima navă experimentală chineză – Shenzhou 1. De atunci, au fost realizate trei zboruri spațiale fără om la bord. În ziua de 15 octombrie 2003, nava spațială Shenzhou 5, cu astronautul chinez Yang Liwei la bord, a fost lansată și recuperată în condiții optime. Astfel, China a devenit a treia țară din lume, după Rusia și Statele Unite, care trimite independent om în spațiu. După aceea, China a lansat de mai multe ori navele spațiale de serie Shenzhou. Nu numai că astronauții chinezi au îndeplinit cu succes misiunea, dar au ajuns în spațiu și două chinezoaice și au fost predate cursuri din spațiul extraterestru. În 29 septembrie 2011, a fost lansat de la Centrul de lansare din Jiuquan, primul laborator chinez în spațiul cosmic: Tiangong 1. Modulul are o lungime de 10,4 m și un diametru maxim de 3,35 m. Până în 2013, navele spațiale chineze Shenzhou 8, 9 și 10 au îndeplinit misiunile de cuplare automată și manuală cu modulul Tiangong 1.


Programul de explorare a Lunii

Acest program include trei faze. Prima – plasarea pe orbite selenare a sateliților de prospecțiuni. Faza a doua – aterizarea lină pe Lună a navei spațiale și efectuarea prospecțiunilor pe suprafața Lunii. Faza a treia – revenirea pe Pământ a navei după încheierea prospecțiunilor și colectarea probelor de pe suprafața Lunii.

Programul de explorare a Lunii din China a început în anul 2004 și este numit „Programul Chang’e”. La rândul lui, acesta se desfășoară în trei etape: explorarea Lunii fără pilot, aterizarea pe Lună a astronauților și înființarea unei baze selenare. La 24 octombrie 2007, a fost lansat detectorul „Chang’e 1”. După încheierea cu succes a tuturor sarcinilor, detectorul s-a prăbușit pe Lună la comandă în anul 2009. La 1 octombrie 2010, a fost lansat detectorul „Chang’e 2” și toate activitățile s-au desfășurat în condiții bune. Următorul detector, „Chang’e 3” lansat la 2 decembrie 2013, a reușit să aterizeze împreună cu o cărucior „soft” pe Lună.