Templul Cerului este cel mai bine păstrat edificiu religios şi de cea mai mare amploare din perioada antichităţii chineze, fiind locul unde se organizau cele mai importante ceremonii de închinare, în momentele de referinţă din istoria Chinei.
Împăraţii din toate dinastiile feudale chineze organizau în fiecare an ceremonii, rugându-se cerului, pământului, soarelui, lunii şi tuturor zeilor şi spiritelor strămoşilor. Dintre acestea, cea mai importantă era ceremonia de închinare adresată cerului.
Templul Cerului, construit în anul 1420, a fost locul unde împăraţii dinastiilor Ming şi Qing (1368-1911) adresau rugăciuni cerului. Situat la sud de Palatul Imperial de Iarnă, Parcul Templului Cerului are o suprafaţă de patru ori mai mare decât cea a Oraşului Interzis. Locul este înconjurat de un zid de cărămidă. În partea sudică acesta are formă pătrată, simbolizând Pământul, iar porţiunea nordică are formă semirotundă, simbolizând cerul. Această proiecţie este conformă concepţiei antice din China, şi nu numai, potrivit căreia „Cerul este rotund şi Pământul este pătrat”.
Construcţia magnifică este compusă din două temple, cel exterior şi cel interior. Principalele construcţii se găsesc la extremităţile axei sud-nord şi anume, Terasa Rotundă, Zidul Ecoului şi Palatul pentru Rugăciuni. Terasa Rotundă este o platformă de piatră de formă rotundă, cu trei niveluri. Terasa de la fiecare nivel este înconjurată de o balustradă din marmură albă. Aici era centrul ceremonial.
Ceremoniile se organizau de regulă anual când avea loc solstiţiul de iarnă (22 decembrie). În aceea zi, împăratul venea personal, încă de dimineaţă, să prezideze ceremonia. În faţa terasei mari erau atârnate lanterne roşii cu lumânări lungi de peste un metru. În partea sud-estică a terasei erau rânduite vase cu carne, diverse alte alimente şi ţesături, ca ofrande aduse Cerului. Pe parcursul ceremoniei, fumul de tămâie urca încet spre cer, timp în care erau bătute tobe şi gonguri, creându-se astfel o atmosferă solemnă.
Zidul Ecoului, situat mai la nord de Terasa Rotundă, este rotund, de o formă perfectă. Dacă vorbeşti pe zid, vocea ta se poate auzi foarte clar la o distanţă de 20-30 m. Zidul înconjoară un mic palat de formă rotundă, unde se află ,,locurile sfinte’’.
A treia construcţie este Palatul pentru Rugăciuni, tot o construcţie rotundă cu un acoperiş pe trei niveluri, plasată pe o terasă din piatră tot cu trei niveluri, de asemenea de formă rotundă. Aici, împăraţii veneau în fiecare vară să se roage pentru recolte bogate în acel an. Realizarea edificiului are o bogată simbolistică agrară. De pildă, cele patru coloane de susţinere ale palatului simbolizează cele patru anotimpuri. În antichitate, o zi era împărţită în 12 intervale de timp. Cele 12 coloane care susţin primul acoperiş simbolizează aceste 12 intervale, iar alte 12 coloane situate la etajul din mijloc simbolizează cele 12 luni ale anului. În total, cele 24 de coloane simbolizează cele 24 de sărbători agricole, conform calendarului tradiţional chinezesc.
În afară de Terasa Rotundă, Zidul Ecoului şi Palatul pentru Rugăciuni, în incinta Templului Cerului mai există casa pentru orchestră şi cea pentru sacrificii. Prima era locuinţa instrumentiştilor şi a dansatorilor. A doua era destinată creşterii animalelor oferite ca ofrande.
Arhitecţii acelei perioade au realizat o concepţie ingenioasă şi au dat dovadă de o creativitate originală. De exemplu, legat de culoarea edificiilor, de obicei, la construcţiile imperiale se foloseau ţigle galbene, culoare ce simbolizează puterea imperială. La Templul Cerului a fost ales albastrul, culoarea cerului. Aproape toate acoperişurile construcţiilor principale de aici au culoarea albastră.
În 1998, Templul Cerului a fost inclus pe Lista Patrimoniului Mondial, membrii comisiei apreciind că „prin repartizarea echilibrată a construcţiilor, structura arhitectonică inedită, cu o ornamentalistică frumoasă, ocupă un loc important în istoria construcţiilor chineze, fiind un patrimoniu valoros al artei arhitectonice mondiale.”