Zidul chinezesc este construcţia militară cu caracter defensiv de cea mai mare amploare la nivel mondial. De la extremitatea estică a acestuia, trecătoarea Muntelui şi Mării şi până la cea vestică, trecătoarea Jiayu, Marele Zid are o lungime de aproximativ 12.000 km.
Zidul a fost construit într-o perioadă lungă şi pe etape. Astfel, în epoca Statelor Combatante (sec. VII- IV î.e.n), principatele existente pe teritoriul Chinei de azi se luptau adesea între ele pentru supremaţie. De asemenea, pentru a apăra graniţele de invaziile triburilor migratoare din stepele nordice, statele Yan, Zhao şi Qin şi-au ridicat fiecare ziduri de apărare. În anul 221 î.e.n, primul împărat al dinastiei Qin a reunificat ţara, a conectat zidurile pe care le construise fiecare stat, continuând de asemenea extinderea acestuia şi creând în final această minune a lumii.
Împăraţii din dinastiile ulterioare au continuat să construiască şi să repare Marele Zid, în special în perioada dinastiei Ming (sec.XIV-XVII), cu scopul de a stăvili invazia mongolilor şi a altor popoare dinspre nord. Majoritatea porţiunilor de zid pe care le vedem astăzi sunt construite în timpul dinastiei Ming.
Porţiunea de la Badaling, din apropiere de Beijing, este una dintre cele mai bine conservate şi mai reprezentative. Magnificul zid se întinde şerpuitor pe creştetul lanţurilor muntoase, având la fiecare 200-300 m ridicat câte un turn de semnalizare cu fum. Pe zidul propriu-zis, sunt creneluri de observare şi de tragere şi multe alte construcţii cu rol de apărare.
Zidul Chinezesc, un simbol al naţiunii chineze, este trecut pe Lista Patrimoniului Mondial, fiind atât mândria Chinei, cât şi una dintre minunile lumii.