Muntele Huangshan este un obiectiv turistic de faimă mondială, inclus pe Lista Patrimoniului Natural Universal. Huangshan înseamnă în limba chineză, Muntele Galben, care însă era cunoscut în trecut sub numele de Muntele Yishan, pentru pietrele sale lucioase şi de culoare neagră.
Potrivit legendei, Huangdi a fost strămoşul naţiunii chineze, care a câştigat dragostea poporului în cei peste o sută de ani cât s-a aflat la putere. Când s-a simţit prea bătrân pentru a mai conduce soarta poporului, a cedat tronul tânărului Shao Hao. Huangdi era însă plin de vitalitate şi iubea viaţa. Nu a vrut să moară de bătrâneţe şi a decis să caute viaţa veşnică. Aşa că a învăţat de la maeştrii taoişti Rong Chengzi şi Fu Qiugong metoda secretă de preparare a elixirului nemuririi.
Taoismul este o religie autohtonă. În popor, exista credinţa că taoiştii aveau ştiinţa preparării unui elixir al nemuririi. Pentru însuşirea învăţăturii taoiste a preparării acestuia, trebuia aleasă o zonă deosebită, cu munţi falnici şi ape limpezi. Astfel, Huangdi şi alţi doi adepţi taoişti au pornit la drum pentru a găsi un asemenea loc.
Au căutat în toate regiunile Chinei şi au ales într-un final Muntele Yishan, situat în partea central-sudică a ţării. Piscurile acestor munţi sunt înalte şi străpung straturile de nori albi ce par desfăşuraţi asemeni unor eşarfe de mătase peste văile adânci. Impresionat de frumuseţea zonei, Huangdi a fost convins că a găsit locul ideal pentru prepararea panaceului.
Astfel, drumeţii au tăiat lemne de foc, au cules plantele medicinale trebuincioase şi au început să prepare leacul. Nu s-au oprit din muncă, fie că ploua sau bătea vânt puternic. Se spune că elixirul nemuririi poate fi preparat abia după nouă cicluri. Procesul devenea din ce în ce mai dificil, însă şi hotărârea lui Huangdi era tot mai fermă.
După 480 de ani, au reuşit să-l prepare, Huangdi a luat puţin din licoare şi şi-a simţit dintr-o dată corpul mult mai uşor, asemenea unei rândunici care urcă spre cer. Părul şi mustaţa lui albă s-au înnegrit, doar cutele pielii i-au rămas neschimbate. Brusc, dintre stânci a ţâşnit un izvor cu apă roşie, caldă şi parfumată. Fu Qiugong l-a îndemnat pe Huangdi să facă o baie în izvor. Huangdi s-a îmbăiat şapte zile şi şapte nopţi, timp în care, vechea piele i-a fost înlocuită cu una nouă. Parcă se schimbase cu totul, avea obrazul roşu de sănătate şi tinereţe. De atunci, Huangdi nu a mai avut grija îmbătrânirii, pentru că a fost zeificat şi aşa Yishan a primit numele de Muntele Huangshan.
„O floare proaspăt culeasă, în vârful pensulei” este unul dintre obiectivele turistice renumite de pe Muntele Huangshan. În fapt, este o coloană de piatră înaltă şi cu vârful ascuţit, ca o pensulă de scris. Pe vârful coloanei creşte un pin bătrân care seamănă cu o floare cu petalele desfăcute, de aici şi numele acestui punct turistic.
Se spune că într-o noapte, marele poet chinez Li Taibai, recitând versuri, a ajuns pe aripile vântului pe un munte sfânt. De jur-împrejurul acelui loc era o mare de nori care pluteau printre pomi şi flori. Ameţit de frumuseţea acelui loc, Li Taibai a observat abia după un timp o pensulă uriaşă urcând printre nori. El s-a gândit că ar fi bine să încerce să folosească această pensulă pentru a consemna şi desena frumuseţile văzute, folosind pământul ca piatră de tuş, apa din mare ca cerneală şi bolta cerului în loc de hârtie.
Visând în continuare, el a auzit brusc o melodie frumoasă şi din vârful pensulei au început să iasă raze multicolore care s-au adunat în mănunchi formând o floare neasemuită. Pensula a început să plutească şi să se apropie încetul cu încetul de Li Taibai. Tocmai când poetul a întins mâna să o prindă s-a trezit brusc şi a realizat cu tristeţe că totul fusese doar un vis.
Poetul a început să se gândească adesea la imaginile din vis, dar nu ştia unde ar putea să le regăsească, aşa că s-a hotărât să ia munţii şi văile la rând pentru a găsi feericul peisaj din vis. Când a ajuns pe Muntele Huangshan şi a văzut coloana din piatră şi-a zis: „În sfârşit am găsit locul pe care l-am visat.”
Legenda spune că după ce Li Taibai a descoperit acest loc, a găsit de fapt o nouă sursă de inspiraţie, ilustrând în multe dintre versurile sale frumuseţile acestui munte.