Grotele de la Dunhuang, Datong şi Longmen reprezintă „cele trei tezaure culturale cu sculpturi artistice din China”.
Grotele de la Longmen se găsesc la aproape 12,5 km sud de oraşul Luoyang, provincia Henan, în partea centrală a Chinei. Grotele budiste au fost săpate în stâncile muntoase ce străjuiesc o vale spectaculoasă, cunoscute în tradiţia locului ca o ‚,poartă’’ magică astfel că, încă din perioada dinastiei Tang, grotele au fost numite Longmen, poarta dragonului. Aici, munţii sunt verzi tot timpul datorită pădurilor dese care nu-şi pierd frunzişul, apa este limpede, climatul potrivit. Nu este de mirare că zona a atras numeroşi artişti şi cărturari din toate timpurile, care au compus o mulţime de versuri şi cântece despre frumuseţea acestor locuri. Stâncile de aici sunt din piatră dură, potrivite pentru sculpturi, astfel că peşterile amenajate au devenit depozite de artă pentru mii de sculpturi şi basoreliefuri.
Construcţia Grotelor Longmen a început în timpul domniei împăratului Xiaowendi din dinastia Wei de Nord (471-477 e.n.) şi a durat peste 400 de ani. Pe o distanţă de aproximativ o mie de metri sunt răsfirate de-a lungul văii peste 1.300 de grote, compartimentate în 2.345 de peşteri, cu peste 3.600 sculpturi în piatră, cu inscripţii reprezentând versuri sau realizări caligrafice, peste 50 de pagode budiste şi peste 97 de mii de figuri budiste. Cele mai reprezentative ansambluri de grote sunt cele de la Binyang şi Guyang şi templul Fengxian.
Peştera Binyang este o operă reprezentativă din perioada Wei de Nord (386-512 e.n) şi a fost realizată de-a lungul a 24 de ani, aici fiind realizate 11 statui budiste de mari dimensiuni. Statuia principală este o creaţie de mare valoare artistică ce îl înfăţişează pe Sakyamuni Buddha, cu o faţă frumoasă şi de o mare expresivitate. În faţa statuii se află o pereche de lei din piatră, iar la dreapta şi la stânga lui Buddha sunt sculptaţi doi discipoli ai săi într-o atitudine de veneraţie şi pioşenie. Mai există un grup de călugări de o mare expresivitate, ce par să asculte cu seriozitate învăţăturile din cărţile sfinte. Bolta grotei este pictată, desenele înfăţişând zeiţe ce zboară printre nori.
Templul Fengxian este cea mai mare grotă de la Longmen, sculpturile de aici fiind reprezentate în stilul artistic al perioadei Tang (618-904 e.n). Încăperea de peste 30 m adăposteşte un grup de sculpturi ce demonstrează un simţ artistic desăvârşit al artistului care le-a realizat, statuia Lushena fiind apreciată ca o capodoperă fără egal. Statuia are o înălţime de aproximativ 17 m, având ca element distinctiv ochii care par să privească plini de înţelepciune şi bunăvoinţă asupra pelerinilor care vizitează templul.
Grota Guyang a fost realizată mai timpuriu, are cel mai bogat conţinut şi este una dintre grotele reprezentative ale perioadei dinastiei Wei de Nord. Are multe statui budiste, fiecare având inscripţionată numele artistului, data şi mesajul creaţiei. Toate acestea reprezintă materiale preţioase pentru cercetarea şi studierea caligrafiei şi artei sculpturii din perioada respectivă.
În grotele artistice de la Longmen este păstrată o mare cantitate de vestigii istorice de natură religioasă şi din domeniile artei plastice, caligrafiei, muzicii, îmbrăcăminţii, medicinii şi farmacologiei, construcţiilor şi transporturilor din China, dar şi din alte ţări.
Grotele artistice de la Longmen au fost incluse, în 30 noiembrie 2000, pe Lista Patrimoniului Universal, comisia de validare apreciind că grotele cu sculpturi budiste de la Longmen prezintă realizări plastice de o înaltă ţinută artistică şi de mare importanţă culturală şi întindere istorică, din perioada dinastiei Wei de Nord până în dinastia Tang (493-907 e.n.), aceste opere de artă reprezentând culmea artistică a sculpturilor în piatră din China.