În bogatul patrimoniu natural al Chinei, pe lângă cunoscutele zone pitoreşti Valea Jiuzhaigou, Zhangjiajie şi Huanglong, incluse pe Lista Patrimoniului Natural Mondial, există numeroase alte locuri atractive, cum sunt Guilin, în sud-vestul ţării, Munţii Changbai din nord-estul ţării, Munţii celor Patru Fecioare din provinica Guizhou, Xishuangbanna din provincia Yunnan, insula Hainan şi multe altele.
Guilin
Oraşul Guilin se află în Regiunea Autonomă Guangxi-Zhuang din sud-vestul Chinei. Cu o climă blândă şi aer umed, iarna, zona este ocolită de geruri, iar vara, vremea este plăcută. Temperatura medie anuală este de 19 grade, astfel că vegetaţia îşi păstrează verdele pe tot parcursul anului.
Guilin are un mediu natural şi ecologic optim, fiind una dintre zonele cele mai dorite pentru locuit. Cercetările geologice au stabilit că în urmă cu 300 milioane de ani, locul era acoperit de mare. În urma mişcărilor scoarţei terestre, rocile calcaroase s-au înălţat deasupra apei, însă, supuse ulterior acţiunii vânturilor şi apei, această masă muntoasă s-a transformat într-o zonă continentală cu piscuri, peşteri şi râuri subterane misterioase şi fascinante. Râul Lijiang şi peisajele naturale alcătuiesc la Guilin un climat natural de o frumuseţe rară, astfel încât părerea unanimă a vizitatorilor este că „peisajele de la Guilin sunt fără asemănare în lume”.
Oraşul Guilin are o vechime de peste 2200 ani, conform atestărilor, perioadă în care au fost create aici multe valori, astfel că vestigii se află la tot pasul. În zonă sunt nu mai puţin de 109 monumente de importanţă istorică şi culturală, de interes naţional, regional sau local. Artişti din diferite perioade istorice au dedicat poezii şi au pictat numeroase opere budiste în care este elogiată frumuseţea Guilinului, cele mai cunoscute fiind „Pădurea de piatră Guihai” şi „Inscripţii pe stânca Moya din Munţii Xishan”. Cele mai renumite atracţii naturale din Guilin sunt vârful Bilian, Parcul Qixing, izvorul termal Longsheng, stânca Ludi, Muntele Xiangbi şi altele.
Munţii Changbai
Munţii Changbai se află în provincia Jilin din nord-estul Chinei, la graniţa dintre China şi R.P.D.Coreea. Aici îşi au izvoarele fluviile Tumen, Yalu şi Songhua. Acoperiţi de păduri nesfârşite şi cu o faună bogată, munţii Changbai au fost incluşi de ONU, în 1980, pe Lista Zonelor de Protecţie Biosferică Mondială şi clasificaţi în ţară ca zonă peisagistică de stat, categoria AAAAA.
Changbai sunt cei mai cunoscuţi munţi din nord-estul Chinei, o zonă turistică spectaculoasă, considerată leagănul naţionalităţii manciuriene, iar cea coreeană îi numeşte munţii săi sacri.
Changbai în limba chineză înseamnă „albi în permanenţă”, nume sugestiv ţinând cont că principalele lor piscuri sunt acoperite de piatră ponce şi zăpadă. Aceşti munţi sunt de fapt vulcani în stare latentă, din secolul al XVI-lea şi până în prezent fiind consemnate trei erupţii puternice. Acum, zona arată cât se poate de paşnic, cele mai vizitate puncte turistice fiind lacul Tianchi, Pădurea Yuehua, Pădurea subterană, Pădurea de pini Meiren, Valea cea Lungă, Grădina Muntele Înalt, Piscul principal, Izvorul Termal, trecătoarea Heifeng şi Pădurea Pietrelor Ponce.
Accesul spre munţii Changbai este foarte uşor, se poate ajunge cu autobuzul din Yanji. Mai mult, până la Yanji sunt şi curse aeriene directe din şi spre marile oraşe Beijing, Shanghai şi Shenyang, dar şi din Seul, Coreea de Sud. La poalele, dar şi pe versanţii mai lini ai munţilor sunt hoteluri bine dotate şi cu preţuri de cazare accesibile.