Marele producător de lactate Fonterra, din Noua Zeelandă, a anunţat, în 2 august, că trei loturi de produse cu proteină din zer au fost contaminate cu o bacterie care poate cauza botulismul. Cantitatea totală a acestor mărfuri este de 38 tone, dintre care 20 de tone au fost vândute la şase clienţi, alte 18 tone au fost folosite ca materii prime pentru lapte praf, iar produsele finite au fost exportate în China, Thailanda, Malaezia şi Australia.

China, fiind cea mai mare piaţă unică a companiei din Noua Zeelandă, a avertizat, a doua zi, consumatorii din ţară, iar a treia zi, a informat publicul care este numele companiilor care au importat laptele praf cu probleme. În 6 august, autorităţile chineze au interzis importurile cu produse ale firmei Fonterra, până când problema va fi rezolvată.

Întrebarea care stă pe buzele tuturor este cum reuşesc aceste produse Fonterra să treacă atât de multe puncte de verificare şi analize, să treacă prin vămi, la importatori, cum scapă de controlul de calitate din fabrici? Un specialist spune că bacilul botulinic nu este cuprins în procesul de analiză şi verificare, la nici un exportator mare de produse lactate, la fel şi în China, deoarece acesta apare foarte rar în lactate. În cei peste 20 de ani, de când lucrează ca expert în acest domeniu, nu a mai întâlnit un astfel de caz. În legătură cu problema dacă bacilul botulinic va fi cuprins în viitor, în procedurile de verificare, ca şi melanina, un specialist chinez crede că acest lucru n-ar fi posibil într-un viitor apropiat.

Un număr de companii, care au importat de la Fonterra, au fost forţate să retragă marfa de pe piaţa chineză. Printre acestea se numără Coca Cola, Dumex, Abbott, Karicare şi Wahaha. Dintre aceste firme, Coca Cola a localizat exact produsele afectate, apucând să le retragă de pe pieţele din trei provincii din China.

CEO-ul companiei Fonterra, Theo Spillane Higgins, a sosit, în 5 august, la Beijing, încercând să apere imaginea firmei în faţa publicului. Conform acestuia, motivul incidentului este că o fabrică subordonată din Islanda de Nord a utilizat, în martie, un conductor temporar, care nu a fost curăţat adecvat.

Cu toate acestea, specialiştii consideră că nu este posibil să interzică pentru totdeauna importurile de la Fonterra, acest lucru ar avea un impact substanţial asupra sectorului de lapte din China. De pildă, în primele şase luni ale acestui an, 83,3% din laptele praf importat de China provenea din Noua Zeelandă, iar 70% din produsele importate din Noua Zeelandă, au fost fabricate de firma Fonterra. Calitatea bună, anii de cooperare şi distanţa geografică mai scurtă sunt trei condiţii esenţiale care asigură şi subliniază importanţa produselor acesteia. Luna septembrie este perioada în care producţia de lactate este cea mai bogată în Noua Zeelandă. Fonterra va depune mari eforturi pentru ca ordinul de interzicere a importurilor Chinei, impus de autorităţi, să fie ridicat. De fapt, nu este prima dată când Fonterra are astfel de accidente. În ianuarie 2013, Ministerul Industriilor Primare din Noua Zeelandă a anunţat că a găsit reziduuri de diciadiamide în produsele Fonterra. Dar nici acest incident nu a zguduit influenţa firmei pe piaţă.

La ora actuală, preţul laptelui praf de bază, fabricat în China, este de 48 mii de yuani pe tonă, cel importat din Noua Zeelandă fiind de 52 mii de yuani pe tonă şi chiar 40 mii pe tonă în perioada productivă. Laptele praf importat din Uniunea Europeană este cu două – trei mii de yuani mai ieftin. Preţul avantajos al produselor importate au asigurat influenţa producătorilor străini. Întreprinderile chineze sunt dependente de aceste materii prime. Un incident ca Fonterra nu va schimba situaţia actuală.

Pentru găsirea unei noi direcţii de dezvoltare, mai multe companii chineze au încercat, în ultimii ani, să stabilească baze de producţie peste hotare. Acestea pot beneficia, astfel, de un preţ scăzut al resurselor de lapte lichid şi de o cantitate bogată a produselor autohtone, alături de modul avansat de creştere şi furajul de calitate mai bună. Ei pot câştiga profituri cu aceste condiţii favorabile.

Pe lângă incidentul Fonterra, o altă ştire a atras atenţia publicului. Comitetul de Stat pentru Dezvoltare şi Reformă a anunţat decizia de penalizare a şase companii cu capital străin, precum MeadJohnson, Biostime, Dumex, Abbott, Friso şi Fonterra, pe motiv că acestea monopolizează piaţa de lapte praf. Firmele au declarat, deja, că nu vor ataca decizia. De fapt, MeadJohnson şi altele au ajustat în scădere preţurile produselor, cu o rată între 7 – 15%, imediat după ce a fost iniţiată ancheta anti-monopolizare de către autorităţile chineze.

Cu toate acestea, analiştii cred că deocamdată situaţia nu ar aduce beneficii companiilor chineze. Consumatorii nu vor cumpăra lapte praf autohton simplu doar pentru că unul sau două branduri străine întâmpină obstacole. Companiile chineze încă nu au găsit o soluţie solidă pentru rezolvarea problemei privind pierderea încrederii publicului.