Interviu acordat de CONSTANTIN NIŢĂ, Ministru Delegat pentru Energei al Guvernului României

Domnule ministru Constantin Niţă, bine aţi venit la Beijing, şi vă doresc încă de la început succes, pentru că ne vedem la scurt timp după un prim forum de afaceri la care aţi participat. Sunteţi deja în urma unor discuţii cu oficiali chinezi. Care sunt primele semnale, primele concluzii ale vizitei începute la Beijing?

Sunt semnale încurajatoare, semnale în care partenerii chinezi m-au asigurat de tot sprijinul lor de a investi în România, ceea ce nu este un lucru uşor, mai ales după atâţia ani în care, aşa cum vă spuneam, vorbim mult şi nu facem nimic. Sunt proiecte de care vorbim de zece ani de zile şi nu s-a mişcat, există o vorbă românească, un pai. Este timpul să impulsionăm relaţiile dintre noi şi să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru ca aceste firme să vină în România. De altfel, am şi semnat un memorandum cu una din firme, sperăm astăzi (marţi – 14 mai) să semnăm un altul, am avut discuţii cu Sinohydro şi Gezhouba, două companii mari din domeniul hidro. De asemenea, vom merge în Sud la o firmă care se ocupă de echipamente nucleare şi pe care sperăm să o convingem să vină la centrala nucleară de la Cernavodă. Sigur, avem discuţii şi cu partea legată de termoficare, adică de cei care folosesc cărbune, unde noi suntem foarte interesaţi pentru a moderniza anumite capacităţi de producţie. Aici mă refer la Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara care au nevoie de retehnologizare. Aici am găsit câteva soluţii, iată firma cu care ne întâlnim după-amiază, Huadian care, cu siguranţă, sper să îşi respecte memorandumul semnat de un miliard de euro pentru un grup energetic de 700 MegaWaţi la Rovinari. De asemenea, pentru Complexul Energetic Hunedoara există o altă companie mare, China Engineerging care doreşte, de asemenea, să vină să investească acolo. Toate acestea, însă, depind şi de fondurile pe care Eximbank le va acorda acestor companii. Avem întâlnire şi cu Eximbank, deci, iată, încercăm să punem la masă deopotrivă investitorul, bancherul şi beneficiarul, ceea ce este un lucru bun, după opinia mea.

După cum bine ştiţi, România, alături de ţările din Europa Centrală şi de Est, a fost inclusă într-un parteneriat în cadrul Secretariatului China - Europa Centrală şi de Est în care China doreşte să investească peste zece miliarde de dolari, încercând să facă din aceste ţări un capăt de pod al marilor investiţii chineze în această zonă a Europei. Cum reuşeşte România să concureze, să ia un start bun în competiţia cu celelalte ţări, ştiind că Ungaria, Bulgaria au reuşit să atragă daja investiţii destul de puternice în zonă?

Totuşi, cele mai mari proiecte le are România, în zonă. Şi aşa cum aţi auzit şi la Forum, nicio ţară nu are proiectele pe care le avem noi. De altfel, dorinţa noastră este ca noi să fim jucător principal în domeniul energiei în această regiune şi avem toate şansele, pentru că şi producţia de energie electrică pe care o avem, şi diversificarea ei, şi modul în care suntem aşezaţi ne oferă o poziţie strategică. De aceea, trebuie să folosim lucrurile acestea. Aşa cum îi precizam şi domnului vice-ministru al Comerţului, dorinţa noastră ar fi să luăm cât mai mulţi din aceşti bani, dacă nu chiar pe toţi. Sigur, trecând de la glumă, la faptă, trebuie să ne apucăm serios de treabă. Şi în cadrul comisiei mixte pe care o avem cu China, şi în cadrul relaţiilor bilaterale dintre companii, dintre ministerele noastre, dintre ambasadele noastre, toată lumea trebuie să pună umărul ca să luăm cât mai mult din aceşti bani. Sigur că dorinţa mea este ca măcar o parte din aceste proiecte pe care le-am lansat aici să aibă succes, pentru că acestea, până la urmă, aduc un plus de valoare României, în sensul dezvoltării sistemului energetic naţional. În al doilea rând, crează locuri de muncă şi în al treilea rând ne crează o poziţie strategică foarte bună în regiune. Iată, avem motivele noastre pentru care dorim să participăm la acest proiect al Chinei, de alocare a celor zecei miliarde de dolari.

Din punct de vedere politic, România, în anii din urmă, justifica absenţa investiţiilor mari chineze aducând ca argumente criterii europene, probleme legislative. Ce face actualul Guvern sau care este semnalul actualului Guvern pentru investitorii chinezi, investitori în mod evident mari şi foarte mari?

Guvernul Ponta nu doreşte altceva decât să facă ceea ce face Germania, Franţa şi toate celelalte ţări ale Uniunii Europene care folosesc din plin investiţiile chineze. Deci, nu văd niciun motiv pentru care o ţară din Uniunea Europeană, precum Germania sau Franţa, foloseşte din plin capitalul chinez, iar noi să nu îl folosim. Nu văd chiar niciun impediment. Dacă există anumite diferende, şi există în momentul de faţă, mai ales referitoare la panourile solare fotovoltaice, sigur, aceste chestiuni pot fi rezolvate prin dialog, dar asta nu ne împiedică pe noi ca stat care avem relaţii tradiţionale cu China, să nu ne folosim de această relaţie privilegiată, dacă vreţi, cu acest partener.

Pentru că aţi amintit de problema investiţiilor şi exportului chinez, în Europa, de panourile fotovoltaice în care China este unul dintre marii jucători ai planetei, am văzut, în ultimele zile, chiar dumneavoastră aţi avut o poziţie publică pe acest subiect. Cum credeţi că România poate să devină un partener puternic pe acestă zonă, în condiţiile în care nu veţi permite sau veţi solicita ca aceste panouri să nu devină câmpuri extinse pe zonele agricole?

Asta nu înseamnă că nu folosim panourile fotovoltaice. Oriunde pot fi folosite, dar, după opinia mea, asta nu este o opinie încă împărtăşită de toată lumea, dar nu pe terenurile agricole care trebuie să fie folosite pentru producerea de agricultură performantă, de produse agricole necesare populaţiei. Panourile fotovoltaice pot fi aşezate oriunde, pe case, pe instituţii publice, pe dealuri, pe munţi, pe unde vreţi dumneavoastră ...

Este mai uşor să faci o investiţie la câmpie ....

Da, dar cu consecinţe asupra limitării terenurilor agricole pentru ceea ce sunt ele destinate, adică producţia de produse agricole. Aici, sigur, că eu am o poziţie, nu ştiu dacă ceilalţi membri ai Guvernului vor fi de acord cu mine sau nu, este doar o propunere, în mod evident. Dar asta nu înseamnă că limităm accesul panourilor fotovoltaice în România, nici pe departe, sau nu stimulăm producerea de energie pe bază de panouri solare. Nu am de gând să fac lucru acesta. Numai că, în România, există un flagrant dezechilibru între energia regenerabilă şi energia convenţională. În sensul că energia regenerabilă a luat-o înainte mult mai repede decât ne aşteptam, condiţiile financiare acordate acestor energii sunt extraordinar de bune în comparaţie cu cele din Uniunea Europeană, dar dezechilibrele sunt foarte mari. Fiind o energie intermitentă creează mari probleme în funcţionarea sistemului energetic, neavând nici acele centrale de pompaj pe care am spus că dorim să le facem. În condiţiile în care vom face o centrală de pompaj, fie la Tarniţa, fie la Măcin, atunci lucrurile se pot echilibra şi putem să lăsăm piaţa să se desfăşoare în largul ei, în acest domeniu.

În condiţiile în care vom dezvolta acest tip de producţie energetică, are România şi consumul necesar?

Consumul a scăzut puţin în România şi acesta este un motiv de îngrijorare. Dar, eu sper ca prin reţelele de interconectare pe care le vom finaliza până la sfârşitul anului 2014, începutul anului 2015, România să poată să devină un exportator de energie foarte serios pe zona Europei Centrale şi de Est. Iată şi vizita mea făcută în Turcia, ţară care are o creştere economică formidabilă, şi o creştere a consumului de energie, ne poate permite să vindem energie electrică în cantităţi foarte mari. Reglarea unor, să spunem, situaţii privind transportul de energie cu Bulgaria şi cu celelalte state din zonă ne va permite să putem să exportăm şi în Vest, şi în Sud şi în Est, inclusiv în realizarea interconectării cu Republica Moldova, care este, iarăşi, un lucru foarte important pentru noi. Deci, noi nu credem că România va rămâne la un stadiu de consum care să scadă anual. Dimpotrivă, sper că relansarea economică pe care noi dorim cu toţii să o facem va aduce după sine şi creşterea consumului de energie, evident.

Domnule ministru, înainte de a încheia dialogul nostru, v-aş întreba dacă din partea Guvernului, din partea primului ministru aţi adus un mesaj la Beijing, ştiut fiind faptul că premierul a exprimat, în repetate rânduri, intenţia de a efectua o vizită oficială aici.

Desigur, am adus salutul primului ministru şi intenţia de a organiza conferinţa regională pe care China a făcut-o anul trecut în Polonia, ca anul acesta să aibă loc în România, în toamna acestui an, după cum şi schimburile de detalii privind vizita premierului în China. Deci, va exista o vizită a premierului chinez odată cu această întâlnire la Bucureşti, dar şi vizita premierului în China. Eu sper ca lucrul acesta să se realizeze în a doua parte a acestui an.

Domnule ministru Constantin Niţă, vă mulţumesc şi vă doresc un sincer succes în relaţiile de parteneriat economic aici, în China.

Vă mulţumesc, să dea Dumnezeu să facem, pentru că este nevoie.

Dan Tomozei, Radio China Internaţional – Secţia română

Beijing, 14.05.2013