(Foto:www.cfp.cn)
Din ce în ce mai mulți oameni acordă importanță mare întreținerii sănătății, un lucru foarte bun, dar, din păcate, unele obiceiuri nesănătoase sunt considerate din greșeală obiceiuri bune. În primul rând, haideți să vedem câteva concepte greșite despre alimentație.
1. Băutul de iaurt după mese pentru digestie
De fapt, consumul de iaurt după mese nu poate stimula digestia și va crește caloriile absorbite. În plus, proteinele din iaurt trebuie digerate preliminar în stomac, fapt care sporește sarcina sistemului gastro-intestinal. Iaurtul poate fi consumat ca parte a unei mese sau între două mese, ca masă adăugată, și nu după saturație.
2. Consumul de fructe nu este necesar
Multe persoane consideră că fructele nu sunt necesare. De fapt, fructele conțin unele minerale necesare, dar care nu pot fi sintetizate de organismul uman. În fructe sunt vitaminele puternic antioxidante care pot preveni îmbătrânirea celulelor, precum și pectina care ajută la scăderea vizibilă a nivelului colesterolului din sânge. Experții ne propun să mâncăm fructe înainte de mese pentru asigurarea digestiei rapide, controlul caloriilor absorbite, suplimentarea cu fibre dietetice, minerale și microelemente.
3. Interzicerea consumului de gălbenuș de ou pentru persoanele cu hiperlipidemie
Colesterolul este necesar pentru menținerea metabolismului normal. 80% din colesterol este endogen, numai 20% provine din alimente. Ouăle sunt bogate în lecitină care contribuie la menținerea sănătoasă a memoriei și gândirii. Dacă nu mâncați ouă sau mâncați doar albuș, veți pierde mulți nutrienți. Consumul zilnic al unui ou este un mod de viață sănătos.
4. Consumul de praf de cereale grosiere
De fapt, e mai bine să consumați cereale grosiere cât mai puțin prelucrate. Praful sau terciul de cereale grosiere sunt mai ușor de digerat, însă, pacienții cu boli cronice trebuie să fie atenți. De pildă, consumul excesiv de praf de cereale grosiere ar putea duce la creșterea rapidă a glicemiei. În plus, cerealele grosiere conțin foarte puțină grăsime. După măcinare, acestea se oxidează ușor, drept urmare, valoarea nutritivă va scădea și se vor produce unele substanțe dăunătoare.
5. Alimentația ușoară înseamnă a nu mânca sau a mânca puțină carne
Realitatea este că alimentația ușoară nu înseamnă abandonarea peștelui, a cărnii, ouălor și laptelui, ci consumul de mai puțin ulei, sare și zahăr. Grăsimea constituie o sursă a proteinelor de calitate și a vitaminelor B și a unor microelemente importante. Spre exemplu, carnea de pește, creveți și pasăre fără piele și coajă este bogată în proteine. Având puțină grăsime, este potrivită pentru persoanele cu hipertensiune arterială, hiperlipidemie și hiperglicemie.
6. Consumul de terci este favorabil sănătății stomacului
Cu cât este consumat mai mult, cu atât mai bune sunt funcțiile gastrice. Multe recomandări pentru întreținerea sănătății stomacului nu sunt corecte. De pildă, pentru pacienții cu ulcer gastric, după consumul de lapte, concentrația ionilor de calciu va crește, fapt care va determina sporirea secreției acidului gastric și agravarea prejudiciilor mucoasei gastrice. Cantitatea grăsimii din biscuiții soda este uimitoare și cea a sodiului este mare. Consumul excesiv de biscuiți soda va îngreuna funcționarea stomacului. Terciul de orez și cel de mei sunt des recomandate pentru tonificarea stomacului. Însă, consumul pe timp îndelungat de alimente ușor digerate, va duce la slăbirea capacității de digestie a stomacului.
7. Cu cât mai mult timp fierbe ciorba, cu atât este mai nutritivă
De fapt, ciorba fiartă mult timp ar putea provoca declanșarea gutei. Nutrițiile din ciorbă nu au legătură cu durata fierberii acesteia. Concentrația nucleotidelor din ciorbă crește odată cu prelungirea duratei fierberii. Purinele care determină guta constituie produsul final al metabolismului nucleotidelor. Adică, cu cât mai mult timp fierbeți ciorba, cu atât mai mare va fi riscul de declanșare a gutei de către ciorbă.
Dragi prieteni, în ediția următoare a rubricii vom continua să vorbim despre acest subiect.
