Relațiile dintre statele europene si SUA vor fi normalizate, după numirea lui Joe Biden?

Administrația Serviciilor Generale din SUA a anunțat zilele trecute că Joe Biden, candidat al Partidului Democrat, a câștigat alegerile prezidențiale din 2020. Într-o dialog telefonic cu liderii UE și NATO, Biden a subliniat aprofundarea și relansarea relațiilor transatlantice. Practic, gestul lui Biden este de a îmbunătăți relațiile SUA cu țările europene. Presa arată că există posibilitatea ca SUA și Europa să revină "facă pace". Se poate observa cazul de spionaj dintre SUA și Danemarca. Presa daneză a dezvăluit că când Danemarca a avut intenșia ca în 2015-2016 să achiziționeze un lot de avioane de luptă, Pentagonul se folosea de relații de cooperare speciale cu partea daneză pentru monitorizarea Ministerului de Finanțe, a Ministerului de Externe și a companiilor de industrie militară. În plus, departamentul american pentru informații mai au colectat informații legate de cele două companii de industrie militară europene implicate în licitație. În cele din urmă, avionul de tip F-35, fabricat de compania americană Lockheed Martin Corporation a câștigat licitația. Pur și simplu, cu ajutorul relațiilor speciale cu Danemarca, SUA și-au atras partenerul în cursă. Mai mult, în afară de colectarea informațiilor despre Danemarca, SUA monitorizează și Suedia, Germania, Franța, Norvegia și Olanda. Nu este de mirare că analistul britanic pentru relații internațional, Tom Fowdy, a scris recent că ”amenințările reale ale Europei vin de la Washington”.

Poate că Europa se va "întrista" la auzul unor asemenea declarații. Rețeaua americană de informații poate ajunge fiecare colț al lumii și datorită aliaților europeni. Dar Washingtonul nu a încetat în ultimii ani să își supravegheze partenerii. Glenn Greenwald, jurnalistul care l-a asistat pe Edward Snowden să scoată la iveală interceptări americane, a scris într-un articol publicat la ziarul britanic The Guardian că SUA interceptează conferințele organizate pentru a încheia acorduri economice, chiar și organisme internaționale din America, corporații petroliere, departamentele guvernamentale de supraveghere a industriei miniere și energetice, liderii statelor aliate și populațiile. Evident că activitățile hegemonice au devenit deja un obicei pentru SUA. Relațiile euro-americane nu vor reveni la forma inițială chiar dacă țările europene vor da uitării monitorizările din trecut. Pe de o parte, din perspectiva circumstanțelor internaționale, accentul strategiei pentru străinătate a SUA s-a schimbat încă în perioada administrației lui Barack Obama în Asia-Pacific, fapt ce a dezamăgit aliații americani din Europa. În ultimii ani, Donald Trump a promovat unilateralismul și protecționismul, nerespectându-și partenerii europeni. Modalitatea prin care noua administrație americană își va îmbunătăți relațiile cu Europa depinde de strategiile proprii, dar și de atmosfera de pe scena politică internă.

Pe de altă parte, prima sarcină pentru noul guvern american este rezolvarea problemelor interne. Câți bani vor fi cheltuiți pentru securitatea Europei este un alt aspect care preocupă statele. Mai important, Europa și-a maximizat semnificativ independența strategică. Opinia publică europeană este dezamăgită de parteneriatul transatlantic, iar SUA nu mai sunt favorite. Presa europenă l-a citat pe secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat că Joe Biden va exercita în continuare presiuni asupra Europei, în special în problema cheltuielilor pentru apărare. Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian a precizat că în fața actualei situații, Europa nu trebuie să fie condusă de alții, ci să își consolideze independența. Având în vedere poziția politică a lui Joe Biden este posibil ca relațiile dintre SUA și UE se vor îmbunătăți într-o anumită măsură în viitor. Cu toate acestea, există încă multe contradicții care sunt greu de acceptat.