Comentariu: Descifrarea miracolului Shenzhen

Miercuri s-au împlinit 40 de ani de la înființarea zonei speciale economice Shenzhen. Orașul s-a transformat în ultimele patru decenii de la un județ agricol îndepărtat într-un municipiu internaționalizat și modernizat, cu un Produs Intern Brut (PIB) de la sub 200 milioane de yuani la aproape 2.700 miliarde de yuani. Revista britanică The Economist susține că printre cele peste 4.000 de zone speciale economice, Shenzhen este numărul unu, în timp ce specialistul american în probleme chineze, Ezra F. Vogel, a scris că niciun oraș din lume nu poate ține pasul dezvoltării cu Shenzhen, care este poarta sudică a Chinei spre lume.

Cei interesați de dezvoltarea Chinei își amintesc că primul oraș pe care l-a vizitat Xi Jinping după încheierea celui de al 18-lea congres național al Partidului Comunist Chinez este Shenzhen. Xi Jinping a fost în octombrie 2018 pentru a doua oară la Shenzhen și a declarat acolo că statul chinez nu-și va încetini pașii reformei și deschiderii, arătând că China va avea și mai mari miracole care vor surprinde toată lumea. Comunitatea internațională este interesată cum Shenzhen a reușit să fie un miracol în dezvoltare?

Există o vorbă care spune că viteza Shenzhen este ridicarea în doar trei zile a unui etaj de clădire. Aceasta se referă la Shenzhen International Trade Centre Building, clădirea care a fost finalizată în 1985 și a fost atunci un record în privința vitezei de construcție în istoria arhitecturii din China. Clădirea este acum simbolul vitezei Shenzhen. O asemenea vorbă încurajează locuitorii din Shenzhen să înainteze.

La data de 18 decembrie 1978 au început în China aplicarea politicii de reformă și deschidere către exterior și construcția modernizării socialiste. În 26 august 1980 a fost înființată regiunea economică specială Shenzhen. În ultimele patru decenii, în regiune a avut loc în premieră reforma sistemului economic bazată pe piață, a fost constituit primul cadru fundamental al sistemului economic socialist de piață. Shenzhen, ca teren experimental, a stimulat economia de piață să cuprindă în vâltoarea ei întregul teritoriu chinez. Stephen S. Roach, cercetător superior la Universitatea Yale și fost președinte al Morgan Stanley Asia, a afirmat că orașul Shenzhen constituie busola direcției economiei chineze.

Inovația tehnologică este principalul motor în procesul creării de miracole la Shenzhen. În 2000, industriile de prelucrare de la Shenzhen au început să se transforme în industrii cu tehnologii noi și înalte. În anii 2008 și 2009 a început dezvoltarea industriilor nou emergente strategice și în 2013, cultivarea industriilor viitorului. În prezent, 90% din instituțiile de cercetare, cercetători, investiții pentru cercetare și brevete de invenție din Shenzhen provin de la companii. În clasamentul Top 500 global din 2020 publicat de revista Fortune, locurile ocupate de firmele chineze cu sediul general la Shenzhen, din care Huawei și Tencent, au avansat în comparație cu anul trecut.

În cei 40 de ani de dezvoltare, orașul Shenzhen a valorificat toate facilitățile regiunii speciale pentru crearea unui mediu comercial bazat pe piață, legi și internaționalizat. În plus, regiunea a făcut în premieră peste 1.000 de teste, precum suspendarea sistemului de împărțire în mod egal a salariilor, începerea licitațiilor de terenuri, fondarea primei firme de asigurări pe acțiuni. În plus, regiunii i-au fost acordate în 1992 „dreptul legislativ pentru regiuni speciale” și în 2000 „dreptul legislativ pentru orașe relativ mari”. Ca urmare, au fost asigurate mai bine probele regiunii în diferite domenii. Administrarea pe baza legii a devenit o competitivitate importantă a acesteia.

În ultimii 40 de ani, Shenzhen a îmbrățișat lumea cu mintea deschisă, iar orașul nu numai că își lărgește propriul spațiu de dezvoltare, dar aduce și lumii oportunități de dezvoltare. Intenția inițială a Chinei de a stabili Shenzhen drept zonă economică specială a fost „dezvoltarea cooperării economice externe și a schimbului de tehnologie și promovarea modernizării socialiste”. La sfârșitul anilor `80 ai secolului trecut, Shenzhen avea formată deja o structură economică exterioară, opcupând primul loc în țară la volumul comerțului exterior, ani consecutivi, începând din 1993. În același timp, Shenzhen a profitat de avantajele sale geografice adiacente Hong Kong-ului, de oportunitățile oferite de inițiativa „O centură, un drum”, de zonele libere comerciale și construcția zonei Marelui Golf Guangdong-Hong Kong-Macao, injectând vigoare în dezvoltarea economiei chineze.

În mod evident, evoluția rapidă a orașului Shenzhen în ultimii 40 de ani, constituie o reprezentare miniaturală a succesului istoric obținut de China prin reformă și deschidere, o întruchipare vie a drumului socialismului cu specific chinezesc urmărit de poporul chinez sub conducerea Partidului Comunist Chinez. Shenzhen demonstrează lumii vitalitatea socialismului cu specific chinezesc, prin realizările sale în dezvoltare, și dovedește cu tărie că drumul socialist cu specific chinezesc va deveni mai larg.

Zona economică specială Shenzhen a oferit, de asemenea, multe experiențe valoroase altor țări. În 2008, învățând de la Shenzhen, Cambodgia a inaugurat, împreună cu companii chineze, Zona economică specială de la Portul Sihanouk. Oficiali ai Tanzaniei au recunoscut că Zona economică specială Bagamoyo a copiat modelul de dezvoltare din Shenzhen și alte orașe din China. Analiștii consideră că din ce în ce mai multe state implicate în inițiativa „O centură, un drum” și-au focalizat atenția asupra experiențelor chineze. Datorită realizărilor remarcabile, Shenzhen este mereu în centrul atenției lor.

În prezent, metropola are o nouă misiune istorică, aceea de a deveni municipiu-model pentru socialismul cu specific chinezesc, fapt ce reprezintă o practică concretă pentru aplicarea, la un nivel și mai înalt, a politicii de reformă și deschidere către exterior. În actuala situație complicată internațională, este sigur că Shenzhen va crea mai multe miracole și va aduce lumii tot mai multe oportunități de dezvoltare.