Depistarea demenței senile în stadiile inițiale

(via ChinaFotoPress)

Domnul Li are peste 80 de ani și are probleme cu somnul, noaptea bătea la ușile celorlalți din familie. După ce a fost convins cu greu să se ducă în pat, a început să se joace cu o brichetă și a aprins pătura cu care era învelit. Îngrijorată familia l-a adus pe Li la spital, fiind diagnosticat cu Alzheimer, adică demență senilă. Starea lui fiind în stadiu avansat. Prin intervenții medicale, situația lui Li s-a ameliorat puțin.

De fapt, demența senilă este prezentă frecvent în rândul vârstnicilor. În stadii incipiente, pacienții ar putea avea simptome precum scăderea dialogului cu alții, slăbirea memoriei, tulburarea mintală și de comportament, scăderea capacității de îngrijire.

Dacă pacienții nu sunt tratați imediat, odată cu progresul bolii în stadiile intermediare și avansate, vor apărea unele simptome mintale, spre exemplu, halucinații și iluzii. Unora le „place” să ascundă lucruri, să colecteze gunoi, să se îndoiască de alții fără temei, ceea ce afectează grav viața și sănătatea pacienților. Halucinațiile, spre exemplu, pot produce ușor accidente.

Boala Alzheimer nu poate fi vindecată și prevenirea este cea mai importantă.

Care sunt cauzele demenței senile?

Coeficientul de îmbolnăvire crește odată cu înaintarea în vârstă. Demența senilă debutează de obicei după o perioadă de incubație care durează 10-20 de ani, ca atare se raportează cel mai mult în rândul persoanelor în vârstă de peste 65 de ani.

Pe de altă parte, nivelul educației exercită anumite influențe asupra declinului mintal. Persoanele care nu își pun mereu mintea la contribuție au riscul mai mare de a suferi de demență senilă.

În al treilea rând, pericolul de îmbolnăvire a acestei boli pentru persoanele cu istoric în familie este de patru ori mai mare decât la alții.

În plus, persoanele care au suferit leziuni cerebrale, în special deteriorarea celulelor nervoase, precum și persoanele care trăiesc pe termen lung singure și cele deprimate se confruntă cu riscul mai mare de îmbolnăvire cu Alzheimer.

Cum se poate preveni demența senilă?

Persoanele cu istoric familial cu această boală trebuie să acorde atenție începând de la vârsta de 40 de ani, să facă periodic controale, să afle prompt schimbările fiziologice și psihice. Dacă apar unele simptome precum, uitarea unor acțiuni, furie frecventă, somnambulism trebuie să se ducă la medic.

Pentru prevenirea apariției demenței senile, este necesar să se folosească mai mult mintea, să se gândească mai mult pentru a stimula continuu nervurile cerebrale în vederea amânării îmbătrânirii celulelor cerebrale și prevenirea demenței senile.

Pe de altă parte, exercițiile fizice sunt importante pentru prevenirea demenței senile. O cercetare făcută asupra trei grupuri de vârstnici care făceau box Taiji, plimbări și respectiv fără exerciții fizice arată că ritmul de diminuare a grosimii cortexului cerebral al vârstnicilor care practică Taiji este mai mic, iar cel al grupului fără exerciții fizice este ridicat.

Pentru prevenirea demenței senile, renunțarea la fumat și reducerea consumului de băuturi alcoolice sunt foarte importante. Fumatul duce la accelerarea îmbătrânirii vasculare și formarea plăcilor aterosclerotice, crescând astfel pericolul de apoplexie cerebrală și infarct miocardic. Dacă apoplexia cerebrală se produce în partea cognitivă a creierului, s-ar produce tulburări ale funcțiilor cognitive, apărând demența senilă. Abuzul de alcool poate determina tulburări ale funcțiilor cognitive.

Nu în ultimul rând, pentru prevenirea acestei boli, experții recomandă să se consume mai multe produse de soia, cereale integrale, pește, nuci și alte alimente benefice creierului, evitând cele care conțin aluminiu sau plumb, precum floricele de porumb. Asemenea alimente vor afecta memoria.

Testul cu ceas, metoda eficientă de detectare a demenței senile

Testul cu ceas este metoda recunoscută în întreaga lume pentru detectarea demenței senile pe care putem începe să efectuăm în vârstă de 40 de ani. Persoana testată este rugată de obicei să deseneze pe hârtie un ceas care indică orele 11:10 sau 8:20. Dacă reușiți să faceți ceasul rotund obțineți un punct. Dacă cele 12 numere de pe ceas sunt în poziții și în ordine corecte, alt punct. Dacă minutarul este în poziția corectă, încă un punct. Și dacă acul orar se află în poziția corectă, se acordă încă un punct. Dacă nota totală este între 3 și 4 puncte, înseamnă că persoana testată are nivelul cognitiv normal, iar dacă nota este cuprinsă între 0 și 2, indică scăderea nivelului cognitiv și este nevoie de consult de specialitate.