Cultura chineză a captivat mulți străini la JO de iarnă Beijing 2022

Delegația română la ceremonia de deschidere a JO de Iarnă de la Beijing

Cea de-a 24-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a încheiat în 20 ianuarie la Beijing. Ceremoniile de deschidere și închidere au fost pline de estetica chinezească și inovația culturală. „Cele patru coșuri mari”de lângă platforma pentru sărituri cu schiurile din spațiul competițional Shougang au transpus parcă spectatorii de la fața locului și pe cei care au vizionat transmisiunile live într-un film Cyberpunk. Mascota Bing Dwen Dwen a fost adorată de toată lumea, iar delicioasa mâncare chinezească, artele marțiale și terapiile din medicina tradițională chinezească, cu care au luat contact sportivii străini în satele olimpice, le-au lăsat impresii adânci.

Gido Tsujioka, jurnalist la NTV din Japonia

„Îmi place Bing Dwen Dwen pentru că e foarte drăgălaș. Văzându-l, îmi alină sufletul și mă simt foarte fericit. În cele din urmă, îl văd la Beijing!”

Afirmația a fost făcută de Gido Tsujioka, jurnalist la NTV din Japonia. Surprinzător, într-o transmisie directă despre prezența sportivilor japonezi la competițiile de patinaj artistic, mai întâi de toate, el le-a arătat prezentatorilor cu care a fost în contact, cele două insigne cu Bing Dwen Dwen, spunând că a îndrăgit foarte mult această mascotă olimpică. Acest video a fost distribuit repede pe internet. Bing Dwen Dwen și Shuey Rhon Rhon sunt inspirați din cele două elemente tipice chinezești – ursul panda și lampionul roșu. Prin îmbinarea lor cu elemente moderne de proiectare, mascotele au căpătat o atracție aparte.

Sala de expoziție interactivă și imersivă despre medicina tradițională chinezească dintr-un sat olimpic

În satele olimpice din cele trei zone competiționale – Beijing, Yanqing și Zhangjiakou, a fost deschisă câte o mică sală de expoziție interactivă și imersivă despre medicina tradițională chinezească. Iată ce i-a zis corespondentului nostru un sportiv american după vizita sa.

„Provin din statul Ohio. Exponatele de aici sunt fantastice. Includ acupunctura, medicamentele chinezești și alte lucruri. Cred că e foarte interesantă.”

Având în jur de 100 de metri pătrați, sala etalează un ecran 3D despre meridiane, care reprezintă canalele principale şi colaterale prin care circulă energia şi de-a lungul cărora sunt distribuite punctele de acupunctură. Există și ecrane despre cele 8 trigrame, Yin și Yang, cele cinci elemente, cu care chinezii din antichitate încercau să explice originea lucrurilor din lume, dar şi fenomene fiziologice şi patologice, plante medicinale și alte cunoștințe despre medicina tradițională chinezească. Vizitatorii pot primi cadou și o cutie secretă, ce conține ciorapi de masaj după punctele de acupunctură, o tăbliță pentru terapia frecării pielii și alte mici obiecte pentru întreținerea sănătății. Dar ceea ce i-a fascinat cel mai mult pe sportivii străini este interacțiunea lor cu jocurile celor cinci animale sălbatice, un fel de box din artele marțiale chinezești. Sportivul din Samoa americană Nathan Crumpton a lansat pe platforma de socializare un vlog despre jocurile celor cinci animale sălbatice.

„În această sală sunt prezentări despre Kung Fu. Am văzut pe ecran cum practicanții fac diferite acțiuni ce imită pozițiile celor cinci animale - tigru, urs, pasăre, maimuță și cerb. Este extraordinar. Cred că pot veni aici să învăț după competiția mea de la skeleton.”

Grandioasa ceremonie de închidere a Olimpiadei de Iarnă de la Beijing

În data de 15 februarie a fost Festivalul Lampioanelor. Satele olimpice au organizat diverse activități interactive folclorice chinezești pentru oaspeții străini, cum ar fi scrierea cu pensula a caracterului chinezesc „Fu”, care înseamnă fericire, atârnarea lanternelor, dezlegarea ghicitorilor de pe lampioane, urmărirea jocului de umbre despre dansul leului, și nu în ultimul rând, degustarea mâncărurilor specifice diferitelor localități chinezești. Jurnalistul australian Andrew a fost atras de jocul de dezlegare a ghicitorilor.

„Este o ghicitoare despre Anul Nou Chinezesc, vorbind despre dragon, focuri de artificii și familia întregită. Am auzit de multă vreme despre Festivalul Lampioanelor, fără însă să știu ce înseamnă acesta. Am crezut că se găsesc peste tot multe lanterne atârnate de această sărbătoare.”

Bing Dwen Dwen, drăguță mascotă a Olimpiadei de Iarnă de la Beijing

Platforma pentru sărituri cu schiurile de la Shougang, care a fost construită în fostul sediu al Combinatului Siderurgic Capitala, a fost lăudată de mulți străini, pentru că schiorii erau obișnuiți să-și demonstreze abilitățile pe fundalul munților cu zăpezi, și nu cu cel al unei vechi fabrici. „Cele patru coșuri mari”din apropierea platformei sunt de fapt patru turnuri de răcire ale combinatului, care au fost mutate acum 12 ani la Hebei pentru reducerea poluării în capitală. Sportivul suedez de freeski big air Henrik Harlaut a concurat pe această platformă. El a spus așa - „Când eram sus pe platformă, am văzut imensele ruine ale halelor și instalațiilor industriale. Multe poze despre acestea, publicate pe media de socializare, nu sunt atât de frumoase precum ceea am văzut de sus, de pe vârful platformei.” Sportivul american Alexander Hall susține că aceste „coșuri mari”din proximitatea platformei sunt superbe. Un alt schior american, Nick Goepper, a spus mai direct - „Am senzația că mă aflu într-o lume virtuală sau într-un joc electronic.”

Platforma pentru sărituri cu schiurile din spațiul competițional Shougang

Președintele Comitetului Internațional Olimpic (CIO), Thomas Bach, a devenit și el un fan al acestei platforme inedite. El a calificat-o drept „o construcție emblematică”.

„Sunt încântat să vizitez acest spațiu sportiv emblematic de la Shougang. Din 2015 urmăresc îndeaproape dezvoltarea acestei zone pentru competiție, totuși, înfățișarea ei de azi depășește și imaginația mea. Văzând aceste noi amenajări sportive splendide și funcționarea lor excepțională, toți sportivii sunt foarte emoționați.”

Profesorul Facultății de Jurnalism și Comunicare de pe lângă Universitatea Tsinghua, Zhou Qing’an a explicat că motivul pentru care cultura chineză a captivat publicul străin în timpul ediției JO de iarnă de la Beijing rezidă în estetica occidentală a culturii chineze, pe de o parte, și în înțelepciunea chineză în dezvoltarea verde a lumii, pe de alta.

„Practic, cultura chineză are atât o veche istorie, cât și valențe actuale. Reflectă și aspirația oamenilor la o viață frumoasă în contextul schimbărilor nemaiîntâlnite în ultimii o sută de ani. Oamenii visează la coexistența armonioasă a omenirii și naturii, la reducerea carbonului, neutralitatea carbonului, dezvoltarea sustenabilă și alte aspecte. De aceea, am constatat că nu doar elementele culturale tradiționale chinezești, precum gastronomia chinezească, Kung Fu și Bing Dwen Dwen pot stârni o rezonanță internațională, la fel de apreciabil fiind și răspunsul Chinei la instituirea unei noi ordini globale, ecologice și durabile. Din acest punct de vedere, tabloul constituit din uriașa platformă de sărituri cu schiurile și vechile turnuri de răcire dă un bun exemplu.”