Quanzhou, centrul mondial al comerțului maritim din dinastiile Song și Yuan

Golful Quanzhou

În 25 iulie 2021, obiectivul „Quanzhou - centru mondial al comerțului maritim din dinastiile Song și Yuan” a fost inclus în lista patrimoniilor culturale mondiale, în cadrul celei de-a 44-a ediții a Conferinței Mondiale dedicate Patrimoniului Cultural. Obiectivul cuprinde 22 de situri culturale din secolele X-XIV e.n., care se înșiră în Golful Quanzhou și reprezintă martorii zilelor prospere ale acestui important port maritim din antichitate. În minutele următoare, vă invităm să ascultați un radioreportaj realizat de Chen Geng, corespondent în provincia Fujian al China Media Group (CMG).

„De câte primăveri Erythrina variegata înflorește?

De câți ani pagodele din est și vest ne privesc?

Câți oameni și-au lăsat urmele pașilor pe podul Luoyang?

Câte bărci au navigat din Golful Quanzhou? ”

Podul Luoyang din Quanzhou

Acum 10 ani, cunoscutul poet taiwanez Yu Guangzhong a vizitat orașul său de origine – Quanzhou și a scris aceste versuri lirice după ce a trecut peste podul Luoyang. Situat pe coasta sud-estică a Chinei, Quanzhou are o istorie de peste 1.300 de ani. Între secolele X-XIV e.n., odată cu dezvoltarea comerțului maritim internațional, orașul a atras comercianți din diverse țări și a devenit „cel mai mare port oriental" în care diferite culturi se contopiseră.

În urmă cu 800 de ani, în primii ani ai dinastiei Song de Sud (1127-1279 e.n.), o navă comercială de lemn pleca din portul Quanzhou, îndreptându-se în țări aflate pe străvechiul traseu al Drumului Maritim al Mătăsii. Dar, din nenorocire, când ajunse în zona maritimă din apropierea actualului oraș Taishan din Guangdong, s-a scufundat. În 1987 a fost descoperită, devenind cea mai veche, cea mai mare și cel mai bine conservată navă comercială oceanică din lume. Arheologii au denumit-o „Marea Chinei de Sud nr.1” și au aflat în cabine peste 180.000 de obiecte de porțelan și fier rămase intacte și foarte frumoase în pofida faptului că au stat în apă 800 de ani. Fostul director al Institutului de Arheologie din Fujian, Li Jianan a explicat că din toate porțelanurile vândute țărilor străine, cele albe din cuptorul de la Dehua din Quanzhou erau cele mai renumite.

Un model al navei comerciale „Marea Chinei de Sud nr.1”din dinastia Song de Sud

„În dinastia Song era numit porțelanul albastru-alb, fiind o importantă categorie de porțelan chinezesc comercializat peste hotare. Între obiectele de porțelan descoperite în nava ,Marea Chinei de Sud nr.1’ care naufragiaseră, cele din cuptorul Dehua ocupă o mare pondere. Este un fel de porțelan de clasă mijlocie și superioară. În străinătate sunt destui colecționari de astfel de porțelan chinezesc.”

Mai mult, în zona în care era orașul vechi Quanzhou, au fost descoperite prin săpături arheologice numeroase obiecte de ceramică și porțelan, majoritatea fiind din dinastiile Song, Yuan, Ming și Qing. Cele care datează din Song și Yuan erau originare din principalele locuri de producție din proximitatea orașului. Potrivit expertului Li Jianan, acest lucru demontrează că Quanzhou era un important port comercial intercontinental pentru ceramică și porțelan.

„Asemenea obiecte de ceramică și porțelan au fost descoperite atât în ruinele danelor antice străine, cât și la bordul navei ,Marea Chinei de Sud nr.1 ’ , care s-a scufundat acum mai bine de 800 de ani. Acest lucru atestă neîndoielnic faptul că Quanzhou era un centru comercial de seamă, în care se adunau mărfuri din diferite localități chineze și de unde plecau nave comerciale către țări străine.”

Un obiect de porțelan alb din cuptorul de la Dehua din Quanzhou

Desigur, din Quanzhou au fost transportate nu doar porțelanuri, ci și alte produse, precum mătase și ceai. Directorul adjunct al Muzeului de Istorie a Transporturilor cu Străinătatea din Quanzhou, Lin Han, a prezentat corespondentului CMG Chen Geng rețeaua antică de transporturi maritime din Quanzhou. El a spus, arătând cu degetele o hartă din muzeu.

„Pe hartă se poate vedea că în portul Quanzhou din dinastiile Song și Yuan, ancorau atât nave chinezești, cât și străine, precum corăbii arabe, iar marinarii se ocupau de încărcarea mărfurilor. În cazul navelor prea mari, care nu puteau ancora în port din cauza mărimii extreme, chinezii vâsleau șampanele spre ele pentru a transporta mărfurile la dane. Pe atunci, se exportau în mare parte mătase, porțelan, ceai și produse specifice orașului Quanzhou, iar importurile erau în majoritatea lor mirodenii străine.”

Nu doar prin Quanzhou, ci și prin alte porturi antice chineze pătrundeau în China mari cantități de mirodenii străine. La muzeu sunt conservate cu mare meticulozitate bucăți de ambră și mastic, descoperite pe o corabie străină scufundată în vremea dinastiei Song de Sud. Lin Han:

„Masticurile au fost introduse din Somalia. Practic, conform documentelor istorice, cu peste 200 de ani înainte de acest naufragiu, autoritățile din Quanzhou dădeau împăratului peste 44.000 de kilograme de masticuri ca tribut. De aici se poate constata cât de prosper era comerțul exterior de atunci din Quanzhou.”

Muzeul de Istorie a Transporturilor cu Străinătatea din Quanzhou

Schimburile comerciale strânse cu străinătatea au generat contopirea diferitelor culturi. Vestigiile multor construcții și inscripții religioase pe piatră din dinastiile Song și Yuan bine conservate, adeveresc poziția însemnată a orașului Quanzhou în schimburile culturale dintre Orient și Occident. Profesor de istorie la Universitatea Renmin Wei Jian spune:

„Cea mai mare deosebire față de alte orașe chineze incluse pe lista patrimoniilor culturale mondiale este aceea că Quanzhou simbolizează schimburile culturale dintre Orient și Occident și schimburile de pe Drumul Maritim al Mătăsii. Schimburile de inscripții religioase de piatră cu țări străine reflectă aportul cultural făcut de China de atunci lumii și politicile de compatibilitate față de diferite religii ale lumii, politici aplicate de dominațiile din acele perioade.”

(Sursa foto: https://www.cfp.cn/)