ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXV- Xu Wugui) 4

2021-11-05 14:59:25
Comment
Share
Share this with Close
Messenger Messenger Pinterest LinkedIn

Capitolul XXV

Peng Zeyang


7


Bai Ju studia acasă la Laozi, iar într-o astfel de zi de studiu îi zise maestrului său:

— Îngăduiţi-mi să fac o preumblare prin lume. Laozi îi zise:

— Las-o baltă! Lumea e întocmai precum e locul în care stăm noi acum.

Când Bai Ju insistă, Laozi îi spuse:

— Unde vrei să te duci mai întâi?

— Mai întâi am să mă duc în statul Qi.

Ajuns în statul Qi, Bai Ju văzu expus în piaţă corpul unui criminal executat. El împinse corpul şi îşi scoase ţinuta de curte cu care acoperi cadavrul. Apoi privind către ceruri începu a jeli:

— Vai! Vai! Lumea se află în dezastru. Eşti tu oare prima victimă!? Vorba aceea: „Să nu fii tâlhar, să nu fii ucigaş.” Când onoarea şi ruşinea vor fi bine definite, vei vedea ce cusururi le va aduce lumea; când averea-i strânsă, vei vedea că oamenii se vor întrece în a o acapara. Acum a fost bine definit ceea ce aduce neajunsuri şi e evident faptul că oamenii se întrec în a acapara averile strânse, asta arată că oamenii vor avea necazuri nesfârşite. Cum să sperăm că vor putea scăpa de această soartă?

Cârmuitorii din vechime îşi datorau izbânda poporului, iar eşecul lor personal; datorau adevărul poporului, iar greşelile lor înşile. De aceea, când cineva era executat, ei luau vina asupra lor şi renunţau la slujbă sau poziţie. Astăzi, lucrurile stau cu totul altfel. În zilele noastre, cârmuitorii ascund adevărul şi păcălesc poporul ignorant; ei aruncă vina doar asupra poporului şi dojenesc poporul intimidat, de asemenea, aruncă răspunderea asupra poporului şi pedepsesc oamenii lipsiţi de competenţe; stabilesc norme ridicate pentru popor şi-i ucid pe cei care nu izbutesc să le îndeplinească. Când poporului îi stă mintea în loc, cârmuitorii îl tratează cu ipocrizie. Dacă cârmuitorii recurg zi de zi la ipocrizie, de ce s-ar abţine atunci oştenii şi poporul de la ipocrizie? Cei care nu sunt destul de competenţi recurg la ipocrizie; cei care nu sunt destul de inteligenţi recurg la înşelătorie; cei care nu sunt destul de bogaţi recurg la jaf. Atunci cine-i într-adevăr de vină pentru faptele de furt şi jaf ?


8


Qu Boyu avea şaizeci de ani şi toţi cei şaizeci de ani au trecut odată cu schimbarea lucrurilor. Ceea ce la început era socotit corect a fost lepădat, căci cu timpul a devenit incorect. Anevoie ai zice că ceea ce aprobi acum e ceea ce era dezaprobat cu cincizeci şi nouă de ani în urmă.

Toate lucrurile îşi au momentul lor de apariţie, dar nimeni nu ştie de unde au apărut; toate lucrurile au venit dintr-un loc oarecare, dar nimeni nu ştie ce pe cale au venit. Oamenii îşi preţuiesc cunoştinţele deja dobândite, dar nu ştiu cum, bazându- se pe cunoştinţele dobândite, să capete cunoştinţe care le depăşesc puterea de sesizare. E acest proces ceea ce se numeşte marea nedumerire? Las-o baltă! Las-o baltă! N-ai cum să ai vreo scăpare din aceasta. Asta-i de fapt ceea ce se numeşte adevărul? Nu-i aşa?


Traducere: Xu Wende

În colaborare cu Sanda Man

(Sursa fotografiei: ChinaFotoPress)

Related stories

Distribuire

Clasament