INTERVIU - Prof. Univ. Dr. Luminița Bălan: Învățând limba chineză, reușim să cunoaștem mai bine o civilizație multimilenară

INTERVIU - Prof. Univ. Dr. Luminița Bălan: Învățând limba chineză, reușim să cunoaștem mai bine o civilizație multimilenară

România a fost reprezentată la Conferința internațională pentru predarea limbii chineze de la Changsha, capitala provinciei chineze Hunan, de Prof. Univ. Dr. Luminița Bălan, unul dintre invitații speciali ai evenimentului şi, de altfel, singurul delegat din Europa care a fost invitat să prezinte un discurs în fața celor peste 1.000 de delegați din cadrul Institutelor Confucius și instituțiilor de învățământ cu predare în limba chineză din 160 de țări și regiuni. Tema stabilită pentru conferința din acest an, „Inovația și dezvoltarea educației chineze internaționale în noua eră", a lansat provocarea pentru inițierea de noi proiecte internaționale, pentru aprofundarea cooperării sino-străine. În mesajul său, Luminița Bălan a subliniat că România are la București una dintre cele mai vechi secții de predare în limba chineză din Europa, dar și faptul că în ultimii ani au fost înființate secții de predare în limba chineză la Sibiu, Cluj Napoca și Brașov, proces în care o contribuție determinantă a avut-o existența Institutelor Confucius în cele trei orașe. Astăzi, România are peste 100 de centre în care se predă limba chineză, de la gradiniță, la universitate. De asemenea, un proiect important prezentat la Changsha este cel al manualelor de limba chineză adaptate și aplicate pe specificul elevului și studentului vorbitor de limba română. Aceasta în condițiile în care, din anul 2016, limba chineză a fost inclusă în lista materiilor studiate și avizate de Ministerul Educației din România. Ce a spus şi transmis Luminiţa Bălan participanţilor aflaţi chiar de la domnia sa, într-un dialog cu Dan Tomozei, jurnalist la secţia română a Radio China Internaţional, imediat după eveniment.

Ce a vorbit şi a transmis un român unui plen uriaş pur şi simplu, care a fost mesajul în cadrul prezentării şi ce a conţinut la nivel de perspectivă a dvs. la nivel mondial pe linia limbii chineze şi a Confucianismului.

În primul rând aş face precizarea că am primit această invitaţie de a vorbi în plen la ceremonia de deschidere acum vreo două săptămâni cred din partea responsabililor de la Hanban, cei care se ocupă de Institutele Confucius din Europa Răsăriteană şi Centrală şi sigur că am fost foarte onorată. Am fost întrebată dacă doresc să vorbesc şi sigur că am fost foarte onorată şi am spus că mă voi strădui să fac faţă acestui moment pentru că nu este uşor să vorbeşti în faţa a, cred că au fost 1.600 – 1.700 de participanţi. Întrebarea a fost în momentul în care am primit această invitaţie ce se aşteaptă să spun, ce ar trebui să spun aşa orientativ şi mi s-a spus să prezint situaţia predării limbii chineze în România şi proiectele noastre de viitor. Şi trebuie să spun că a fost un moment în care m-am gândit cum voi aborda în câteva minute toate aceste probleme. Aveam la dispoziţie circa cinci minute, sigur că am depăşit un pic, am vorbit aproape opt minute. Am fost cinci vorbitori în plenul conferinţei, un profesor de la o universitate americană, a mai fost apoi un profesor din Japonia, o profesoară din Madagascar, o vorbitoare excelentă de limba chineză, eu şi rectorul Universităţii de Limbă Chineză din Beijing, de Limbă şi Cultură, cum se numea la un moment dat această universitate şi universitatea unde, de altfel, am studiat şi eu şi am fost încă o dată onorată de alăturarea cu rectorul universităţii la care am studiat. Aş putea zice aşa, privind detaşat lucrurile, că de pe fiecare continent, mă rog, nu chiar toate continentele au fost reprezentate, dar de pe câte un continent a fost ales un reprezentant care să prezinte ideile despre ce înseamnă predarea limbii chineze în propria sa ţară şi sigur că am început prin a prezenta în câteva fraze situaţia predării la noi şi istoria sinologiei şi a predării limbii chineze şi n-am ezitat să încep prin a sublinia că avem Catedră de limba chineză din 1956 la Universitatea din Bucureşti şi este una dintre cele mai vechi catedre de limbă chineză din Europa, în orice caz din Europa Răsăriteană este cea mai veche. Apoi am punctat şi momentele înfiinţării celorlalte catedre de limbă chineză la Sibiu, Cluj şi Braşov şi asocierea lor cu Institutul Confucius, pentru că trebuie să recunoaştem că în înfiinţarea acestor secţii de limba chineză în universităţile respective, Institutul Confucius a avut o contribuţie majoră. Practic acolo a început predarea limbii chineze cu Institutul Confucius şi apoi, treptat, s-au creat posibilităţi şi a existat o susţinere foarte mare din partea conducerii universităţilor Lucian Blaga din Sibiu, Babeş Bolyai din Cluj şi Transilvania din Braşov. A existat această susţinere şi s-au înfiinţat secţii de limba chineză, i-am ajutat şi noi cu tot ceea ce am putut, cu materiale, cu expertiza pe care o avem la catedra din Bucureşti şi suntem foarte fericiţi ori de câte ori ne solicită şi ei ajutorul să îi susţinem. Am punctat aceste lucruri. De asemenea, am făcut aşa un bilanţ al claselor Confucius pe care le avem în România, a punctelor de predare din România şi trebuie subliniat că sunt în momentul de faţă peste 100 de centre de diverse grade, începând de la grădiniţă şi până la universitate, în care se predă limba chineză într-o formă sau alta. Apoi, am vorbit, la fel în câteva cuvinte, despre proiectele noastre majore şi un lucru care a fost foarte apreciat, unul din proiectele mari ale institutului nostru, am subliniat că în 2016 în urma demersurilor pe care le-am făcut la Ministerul Educaţiei din România, limba chineză a fost inclusă în lista limbilor străine care se studiază în învăţământul preuniversitar fiindcă în 2016 am descoperit întâmplător în momentul în care se reorganiza programa pentru toate materiile care se studiază în învăţământul preuniversitar că limba chineză lipsea dintr-o listă foarte lungă de limbi străine. Erau practic 25 de limbi străine dintre care unele limbi destul de rare, arabă, japoneză şi multe altele, iar limba chineză practic nu exista şi mi s-a părut atunci că este nedrept fiindcă limba chineză se studiază în şcolile din România sub diverse forme, cursuri opţionale sau cursuri intensive sau cursuri pur şi simplu facultative pentru cei din afara şcolilor în regim de cluburi săptămânale şi totuşi limba chineză nu exista. Şi în urma demersurilor pe care le-am făcut la Ministerul Educaţiei, limba chineză a fost inclusă în această listă a materiilor studiate, prin urmare a căpătat un statut oficial fiindcă aici era o situaţie destul de hilară. Practic existau cursuri de limbă chineză şi de foarte multă vreme, chiar profesori angajaţi să predea limba chineză, şi totuşi limba chineză lipsea ca materie de studiu şi acest lucru a fost foarte apreciat de către partenerii noştri chinezi. Şi la Hanban au subliniat faptul că Institutul Confucius din Bucureşti şi eu în calitate de director şi de profesor al secţiei de limba chineză de la universitate am contribuit foarte mult la reglementarea acestei situaţii. Sigur, că de aici, decurg alte obligaţii cum ar fi de pildă elaborarea programei pentru limba chineză şi am făcut acest lucru fiind cordonatorul unui grup de lucru. În urmă cu 2 ani am început acest proiect şi l-am finalizat. Am cooptat în această echipă de lucru şi absolvenţi de-ai secţiei noastre. Între aceşti absolvenţi se numără profesoare care în momentul de faţă predau sau au predat în învăţământul preuniversitar şi deci aveau o anumită experienţă. Am redactat programa pentru clasele V-XII, sigur, această programă fiind în concordanţă cu cadrul de referinţă european pentru predarea limbilor străine, fiindcă în mod cert fiecare profesor preda în şcoli după anumite materiale sau după o anumită programă alcătuită în cadrul Institutului Confucius sau în cadrul secţiilor de limba chineză din universităţi, însă conform cerinţelor Ministerului Educaţiei, această programă trebuie să urmeze cerinţele acestui cadru european de referinţă. Şi putem spune că, iată, acum există această programă pe care noi am făcut-o respectând toate cerinţele, iar acum, sigur că următoarea etapă, şi am prezentat în discursul meu de câteva minute, am punctat acest proiect, ar fi elaborarea manualelor. Ori acest proiect este unul de lungă durată şi cu siguranţă că solicită multe forţe. Nu este atât de uşor să elaborezi un manual şi mai ales când este vorba de manuale pentru copii începând de la clasa a V-a. Adică limba chineză poate fi studiată ca limbă a doua, începând din clasa a V-a şi apoi urmând progresiv toate celelalte clase până la clasa a XII-a. Aş mai spune un lucru, sigur ca o paranteză, nu am spus acest lucru în discursul meu, dar trebuie să fac precizarea, anul acesta am avut prima serie de elevi de liceu la Colegiul Economic A.D. Xenopol, care au susţinut proba de bacalaureat la limba chineză. Deci şi-au putut alege limba chineză ca probă la bacalaureat şi a fost un moment important şi pentru elevi, dar şi pentru noi profesorii, care ne doream să ajungem şi la acest moment, şi anume, elevii de liceu, respectiv elevii de la Colegiul Xenopol care studiază chineză în regim intensiv să ajungă să susţină şi proba de bacalaureat şi să aibă sentimentul încheierii unui traseu. Altminteri, chineza poate fi studiată pentru amuzament, pentru cultură generală, dar dacă îţi doreşti să o studiezi în mod sistematic şi într-un cadru oficial recunoscut, acceptat de către Ministerul Educaţiei, atunci sigur că toate aceste etape trebuie parcurse şi noi într-un timp destul de scurt am reuşit să rezolvăm destul de multe lucruri.

Câţi elevi au participat la examinare?

La examinare cred că au fost în jur de 15, deci în orice caz până în 20 de elevi. Sigur, există pentru fiecare an o clasă de limbă chineză, deci o clasă care are 30 şi ceva de elevi şi anul acesta a fost prima dată când termina o serie, o asemenea clasă cu limbă chineză, deci limba, cu credite, cu note în catalog, nu un curs opţional pentru elevi ci limbă a doua în regim intensiv. Şi ei au putut opta pentru limba chineză ca probă la bacalaureat tocmai pentru că erau deja parcurse celelalte etape şi anume – limba chineză figurează în lista materiilor care se pot studia în şcoală, există o programă de studiu alcătuită pentru clasele IX-XII, prin urmare se putea susţine proba orală, proba scrisă şi rezultatele puteau fi consemnate pe diploma de bacalaureat. Şi am încheiat speach-ul meu de câteva minute prin sublinirea unor provocări şi dificultăţi cu care ne confruntăm. Dificultatea majoră în momentul de faţă dacă ne referim la învăţământul preuniversitar este lipsa manualelor şi avem ca proiect elaborarea acestor manuale cu contribuţia atât a părţii române cât şi a părţii chineze şi anume contribuţia însemnând expertiza. Nu este atât de uşor să elaborezi un manual şi să urmăreşti nişte obiective pe care vrei să le atingi în toate domeniile care privesc însuşirea unei limbi străine, adică scris, citit, vorbit, audiţie, deci toate aceste aspecte trebuie urmărite şi desigur puse în concordanţă cu cerinţele cadrului de referinţă european. Elaborarea acestor manuale va dura, dar odată început trebuie să se ducă la capăt acest proiect cu manuale care să fie adaptate pentru elevii români. Deci făcute aici la noi, prin colaborarea profesorilor români cu profesorii chinezi. De ce? Fiindcă noi privim lucrurile din perspectiva românului care este vorbitor de limbă cu totul diferită de limba chineză, care are nevoie de explicaţii adaptate şi raportate la gramatica limbii române, cu precizări, cu exerciţii de pronunţie specifice, cu exerciţii de gramatică, de scriere ş.a.m.d. Sigur, nu putem spune că nu există manuale. Chinezii sunt recunoscuţi pentru stilul riguros, sistematic, comprehensive în elaborarea manualelor şi există şi în România, chiar manuale elaborate de Hanban care au fost traduse în limba română, însă ele nu sunt centrate pe elevul român, nu sunt cu o destinaţie precisă, nu sunt adaptate la dificultăţile de învăţare a limbii chineze pe care le resimte un elev român. Şi atunci, ceea ce ne propunem noi şi sper să reuşim să demarăm pentru că începutul e dificil, să facem manuale adaptate pentru elevii români şi care să poată fi folosite de către un profesor român cu explicaţii în română care să aibă seturi de exerciţii, caiete de exerciţii şi, sigur, după cum ne cere Ministerul Educaţiei şi cu lecţii în format audio. Este un proiect foarte ambiţios, dar cred că putem să-l facem aşa dacă ne propunem şi dacă vom fi perseverenţi. Între dificultăţile pe care le-am menţionat la finalul discursului meu, se numără acest proiect de elaborare a manualelor şi, totodată, am ţinut să subliniez că ne dorim o formare pe termen lung a profesorilor de limba chineză care să poată preda în şcolile din România. În momentul de faţă trebuie să recunoaştem un adevăr şi anume – foarte multe dintre cursurile predate în şcolile noastre sunt susţinute de către profesorii şi voluntarii din cadrul institutelor Confucius. Este foarte adevărat acest lucru şi totodată pot spune că este un lucru minunat, formula cea mai bună însă ar fi să existe şi un profesor român. Elevii români e adevărat că sunt expuşi limbii chineze vorbite de un nativ, dar totodată ar avea nevoie să fie îndrumaţi de un profesor român care cunoaşte cel mai bine dificultăţile învăţării limbii chineze de către români şi mai ales un profesor român poate să ofere explicaţii limpezii, foarte clare în limba română şi să găsească echivalentele pentru vocabular cele mai potrivite. Formula de la Colegiul Economic Xenopol poate că este cea ideală. Acolo există profesor român, Ana Dimulescu, care este absolventa secţiei noastre de chineză, deci ea este professor angajat în cadrul şcolii şi este secondată în predare şi de către un profesor nativ care este profesorul Institutului Confucius de la Universitatea Bucureşti. Ori în această colaborare se desfăşoară foarte bine predarea. Există nativul care are pronunţia cea mai bună, care vine cu exerciţii de conversaţie, care aduce foarte multe elemente pe care sigur un nativ le stăpâneşte cel mai bine, dar pe de altă parte şcoala oferă cursuri susţinute de către un profesor român şi abia în această formulă putem vorbi despre o dezvoltare pe termen lung a predării limbii chineze. Din păcate, de multe ori, şcolile doresc să iniţieze cursuri de limba chineză dar nu au posibilitatea de angajare a unui profesor fiindcă nu există atât de multe cursuri de limbă chineză, atât de mulţi elevi încât să fie motivată angajarea unui profesor. De asemenea, ştim foarte bine că normele şi ele au nişte restricţii. Nu poate creşte numărul de norme într-o şcoală cu prea mare uşurinţă şi atunci toate aceste lucruri se leagă între ele şi ne aduc în faţă nişte provocări. Sigur, eu sunt profesor la universitate şi în primul rând îmi dedic energia cursurilor pe care trebuie să le susţin la Universitatea Bucureşti, activităţii din cadrul Institutului Confucius, dar totodată mi se pare că este de datoria mea să mă implic şi în aceste proiecte care privesc învăţământul preuniversitar, fiindcă ar putea foarte bine să existe o continuitate şi anume dacă cinev a îşi doreşte şi începe să înveţe limba chineză la o vârstă fragedă şi îşi doreşte să facă din limba chineză meseria de mai târziu de ce nu poate să continue studiul pe parcursul gimnaziului, liceului şi apoi chiar şi la universitate. Cred că trebuie să învăţăm de la chinezi să facem această proiecţie pe termen lung. Din păcate, uneori, ne limităm la proiecte pe termen scurt care se epuizează repede şi uneori nici nu mai sunt urmate de altceva. Deci, discursul meu cam aşa a fost şi a fost foarte apreciat, am primit foarte multe felicitări după aceea, tocmai pentru că n-am venit să povestesc cât de grozavi suntem sau să laud predarea limbii chineze din România, ci am punctat, sigur, elementele de istoric, de precedente, dar şi proiectele viitoare şi mai ales dificultăţile şi provocările pe care le resimţim să zicem într-o etapă nouă.

Care sunt observaţiile dvs. legate de expansiunea cultural-educaţională a Chinei în contextul unui interes susţinut pentru predarea în limba chineză la nivel global şi mai departe cât va ajuta acest fenomen la calmarea tensiunilor economice şi politice prin cunoaştere reciprocă?

Mi se pare că un semnal foarte interesant a fost dat chiar de însăşi această conferinţă care nu s-a mai chemat Conferinţa Anuală a Institutelor Confucius, aşa cum s-a chemat vreme de 13 ani, ci pentru prima data acum s-a intitulat Conferinţa Internaţională pentru Predarea Limbii Chineze, în engleză au tradus-o International Chinese Language Education Conference şi atenţia a fost asupra predării limbii chineze şi rolului pe care Institutele Confucius îl joacă în întreaga lume în predarea limbii chineze şi răspândirea elementelor de cultură asociate cu predarea limbii sub diverse forme. Mi se pare că din partea chineză există o preocupare foarte mare în sensul perfecţionării predării limbii chineze, deci mai mult decât expansiunea, aprofundarea şi perfecţionarea metodelor de predare în aşa fel încât să putem vorbi despre o dezvoltare durabilă a predării limbii chineze, deci nu atât expansiune cât mai mult sporirea calităţii, perfecţionarea metodelor de predare, asigurarea unei continuităţi în predare şi, de asemenea, s-a discutat foarte mult în cadrul acestor două zile de conferinţă despre elaborarea manualelor pentru fiecare ţară. Sigur, ar fi ideal să existe manuale specializate adaptate contextului local. În continuare vor fi folosite şi vor fi de referinţă manualele elaborate în China şi ştim foarte bine că există aici o experienţă vastă şi o tradiţie îndelungată de elaborare a instrumentelor de lucru, dicţionare, enciclopedii, manual, dar partea chineză şi Hanban în mod deosebit este preocupată să ajute cu expertiza pe care o deţine să ajute la elaborarea acestor manual pentru fiecare ţară, în aşa fel încât ele să poată constitui instrumente de lucru fundamentale pentru cei care îşi doresc să înveţe limba chineză. Deci, o preocupare pentru perfecţionare şi pentru sporirea calităţii. De asemenea, am văzut o preocupare şi s-a discutat foarte mult, pentru stabilirea unor elemente comune de evaluare a cunoştinţelor. Există acele examene de competenţe lingvistice HSK de nivel de limbă chineză pentru adulţi sau examenul pentru copii, dar evaluarea permanentă în cadrul cursurilor trebuie să se bazeze pe nişte repere asupra cărora ar fi bine să ne punem de acord cu toţii pentru fiecare domeniu al limbii – pronunţie, vocabular, gramatică şi toate celelalte. Deci discuţiile s-au axat foarte mult pe aceste probleme de interes comun. Referitor la cât de mult poate să ajute limba chineză în diminuarea tensiunilor economice, sigur, limba este un instrument şi învăţăm o limbă străină pentru a putea să ne apropiem de cultura care utilizează acea limbă, de civilizaţia, de poporul care vorbeşte limba respectivă. Eu cred că învăţând limba chineză, reuşim să înţelegem mai bine o civilizaţie şi e vorba de o civilizaţie multimilenară care iată nu doar că s-a dezvoltat în mod neîntrerupt, dar este una dintre marile civilizaţii ale lumii, care lasă o moştenire culturală şi ne oferă atât de multe valori culturale în toate domeniile, aşa încât, eu cred că învăţând limba, în primul rând ne apropiem de o civilizaţie impresionantă. Apropiindu-ne de această civilizaţie, ajungem să îi înţelegem mai bine pe oameni, pe chinezi şi, sigur, avem o populaţie impresionantă din punct de vedere numeric. Deci, vom putea comunica poate mai uşor, iar odată ce avem o limbă comună cred că putem să identificăm mai uşor mai debrabă lucrurile care ne apropie unii de alţii decât lucrurile care ne diferenţiază şi care pot exacerba contrastele. Cred că aici limba chineză poate să joace un rol în această deschidere către celălalt, şi de-o parte şi de cealaltă.

Conferința organizată la Changsha a marcat 15 ani de existență a Institutului Confucius și cea de-a 13-a Conferință a Institutului Global Confucius. De asemenea, în cadrul evenimentului a fost ales Comitetul Mondial de Predare a Limbii Chineze. În prezent, la nivel mondial funcționeză 550 de Institute Confucius și 1.172 de Clase Confucius, în 162 de țări și regiuni. (Fotografii oferite de Prof. Univ. Dr. Luminița Bălan)