Arhitectura contemporană se referă la cea de după proclamarea Republicii Populare Chineze în 1949, când putem vorbi despre o nouă perioadă istorică a arhitecturii chineze. Construcţii de mare amploare, moderne şi planificate au favorizat dezvoltarea domeniului arhitectural. Arhitectura contemporană chineză a spart limitele celei moderne în privinţa numărului, dimensiunii, tipului, amplasării regionale şi nivelului de modernizare, arătând o nouă perspectivă.
De asemenea, arhitectura chineză a parcurs mai multe etape, de la reluarea stilului clasic reprezentat de imobilele cu acoperişuri extinse, la crearea stilului socialist reprezentat de cele zece construcţii mari dedicate celei de-a 10-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze şi până la apariţia stilului Guangzhou care îmbină concepţia arhitectonică modernă şi tradiţia naţională. Arhitectura chineză a accelerat pasul de dezvoltare după anul 1978 de la aplicarea politicii de reformă şi deschidere către exterior, reflectând concepţia de pluralism mondial. În special după intrarea în secolul al XXI-lea, realizarea unei serii de construcţii ca puncte de reper a promovat intrarea Chinei într-o epocă a globalizării arhitecturii.
Odată cu dezvoltarea industriei de radio şi televiziune au fost ridicate în multe localităţi turnuri de televiziune, cum ar fi Turnul de Televiziune de la Tianjin, Turnul Perlei Orientale de la Shanghai, fostul şi actualul sediu al postului de televiziune CCTV din Beijing şi Turnul de Televiziune de la Guangzhou, care permit oamenilor să cunoască arhitectura chineză în domeniul televiziunii.
În plus, în China au apărut o serie de clădiri înalte, chiar zgârie-nori, în urma progreselor înregistrate în domeniul tehnologiei. Dintre acestea menţionăm Centrul Global Financiar de la Shanghai cu o înălţime de 492 m, terminat şi dat în exploatare în 2008, clădirea Jinmao de la Shanghai cu o înălţime de 420,5 m, dat în exploatare în 1999, clădirea Taipei 101 şi Centrul Internaţional Financiar de la Hong Kong.
Cu ocazia găzduirii Jocurilor Olimpice 2008 de la Beijing şi a Expoziţiei Mondiale 2010 de la Shanghai, au fost realizate o serie de construcţii care arată lumii faptul că arhitectura chineză se dezvoltă către inovaţie, proiectând şi unificând armonios stilurile tradiţionale cu cele moderne.
Pe scurt, în epoca nouă, arhitectura chineză a înregistrat o dezvoltare viguroasă în sport, cultură şi comerţ, fiind caracterizată prin inovaţie şi tehnologie înaltă. Multe construcţii simbolice, atinse acum de stilul modern, reprezintă dezvoltarea contemporană a Chinei şi dau o nouă semnificaţie tendinţei de globalizare a ţării.
Una dintre marile construcţii în stil arhitectonic contemporan din China este Marea Sală a Poporului din Beijing, situată în latura de vest a pieţei Tian’anmen. Ca o importantă construcţie simbolică din China, Marea Sală a Poporului este destinată activităţilor politice şi diplomatice cu participarea liderilor de stat şi a maselor populare.
A fost ridicată în 1959 şi are o suprafaţă construită de peste 170.000 m2. Streşinele din ţigle emailate de culoare albastră intercalate cu cele de culoare galbenă, coloanele înalte şi groase şi treptele din jurul clădirii formează un ansamblu magnific ce se integrează perfect în imensa piaţă Tian’anmen. Intrarea principală a Marii Săli a Poporului se află orientată spre piaţa Tian’anmen. Deasupra intrării principale este încrustată o uriaşă stemă
a statului. În faţa intrării sunt 12 coloane înalte de 25 m din marmură cenuşie. După intrare este holul principal. Urmează o sală de şedinţă lungă de 76 m şi lată de 60 m, cu 10.000 de locuri. La nord de sala de reuniuni se află cea de recepţie care poate cuprinde, în acelaşi timp, 5.000 de persoane. În complex sunt peste o sută de săli de şedinţă, fiecare cu specificul ei propriu. În ceea ce priveşte stilul arhitectonic, Marea Sală a Poporului nu numai că a păstrat concepţia tradiţională, dar a asimilat şi chintesenţa arhitecturii străine.
Hotelul Xiangshan, aflat în Parcul Colinei Parfumate din suburbia vestică a oraşului Beijing, a intrat în funcţiune în 1982, fiind proiectat de celebrul arhitect american, Ieoh Ming Pei. Edificiul asimilează particularităţile stilului arhitectonic al grădinilor din China. Arhitectura acordă o mare importanţă definirii axei şi amplasării spaţiilor verzi şi a curţilor. Hotelul seamănă cu grădinile particulare tradiţionale din sudul ţării, dar ocupă un spaţiu mult mai mare. Luciul apei, munţii artificiali, copacii şi florile se potrivesc de minune cu construcţia principală cu zidurile vopsite în alb şi cu acoperiş de ţiglă. Întreaga clădire corespunde stilului arhitectonic tradiţional, dar răspunde în acelaşi timp şi funcţiei sale turistice din epoca noastră. Hotelul Xiangshan a câştigat, în 1984, premiul de onoare decernat de Institutul de Arhitectură din SUA.
Marele Teatru Naţional, situat în inima capitalei, în partea de vest a pieţei Tian'anmen, a fost deschis în anul 2007. Corpul albastru al clădirii impunătoare, asemănător unei mingi de rugby, pare bolta cerului albastru, iar luminile de pe el, stele scânteietoare. Imaginea teatrului oglindită în apa din jurul său arată ca o perlă uriaşă plutitoare.
Proiectul a fost realizat de renumitul arhitect francez, Paul Andreu. Marele Teatru Naţional acoperă o suprafaţă de 118.900 m2, are o înălţime de 47 m şi o adâncime de 33 m. În urma eforturilor depuse timp de şase ani de constructorii chinezi, structura masivă a fost finalizată. Aceasta găzduieşte patru spaţii unice pentru spectacole, toate fiind proiectate cu o îmbinare perfectă a arhitecturii cu estetica teatrală. Artizanii Marelui Teatru Naţional vor să-l transforme într-un loc în care arta să performeze într-un spaţiu educaţional, competitiv şi influent, în care să fie dezvoltate producţii originale şi în care să fie promovat patrimoniul cultural şi artistic, vechi de mii de ani, al marelui stat asiatic.
Reproiectat în anul 2003, Centrul Global Financiar din Shanghai a fost ridicat de la 460 m la 492 m şi are 101 etaje. Ca un complex cu funcţii turistice, hoteliere, comerciale şi pentru reuniuni, Centrul Global Financiar este închiriat, în marea lui majoritate, de companii aflate în Top 500 la nivel mondial. Faţada edificiului reflectă armonia şi stabilitatea specifice culturii chineze. Centrul Global Financiar, alături de Clădirea Jinmao şi Turnul Perlei Orientale, constituie noile repere ale oraşului Shanghai.
Clădirea Jinmao (Turnul Financiar-Comercial) de pe malul fluviului Huangpu din Shanghai a fost inaugurată în august 1999. Are 88 de niveluri şi o înălţime de peste 420 m. Suprafaţa totală construită însumează 290.000 m2. Are multiple destinaţii – turism, comerţ, restaurante, birouri, şedinţe şi agrement. Proiectarea şi construcţia clădirii Jinmao este expresia îmbinării perfecte a arhitecturii chineze cu noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei, fiind o capodoperă a arhitecturii moderne.
Lucrările de construcţie la Centrul Shanghai, cu o înălţime de 632 m şi 121 de etaje au început în 29 noiembrie 2008 şi vor fi finalizate în 2015.
Stadionul Naţional „Cuibul de Pasăre” şi Centrul Naţional de Nataţie „Cubul de Apă”, aflate în Parcul Olimpic din Beijing, sunt două construcţii simbolice desăvârşite, construite special pentru Olimpiada din 2008.
„Cuibul de Pasăre” este opera arhitecţilor Jacques Herzog şi Pierre de Meuron, câştigători ai Premiului Pritzker în 2001.
Un rol important în elaborarea proiectului l-a jucat şi artistul contemporan chinez, Ai Weiwei, acesta asigurând consultanţa artistică. Grandioasa construcţie este situată pe o uşoară ridicătură de pământ din centrul complexului olimpic.
Elementele structurale se sprijină reciproc şi converg către o formaţiune asemănătoare unui grilaj, în care sunt integrate faţada, scările şi acoperişul, aproape ca un cuib de pasăre cu nuielele sale întreţesute. Efectul spaţial al stadionului este cu totul inedit şi radical, însă simplu în acelaşi timp şi de un caracter aproape arhaic, creând astfel un punct de reper unic în istoria Olimpiadei.
„Cubul de apă” a fost dat în folosinţă la 28 ianuarie 2008. Sala de înot este o clădire cubică de culoare bleu. Exteriorul acesteia este alcătuit din 1.234 de perne pneumatice. Sub cerul albastru acoperit cu nori albi, Cubul de Apă se transformă parcă în mii de picături de apă ce plutesc deasupra Beijingului.
Clădirea principală a noului sediu al postului de televiziune CCTV, cu o înălţime de 234 m, se află în zona centrului financiar al capitalei Chinei. Cu o suprafaţă totală de aproximativ 470.000 m2, aceasta adăposteşte peste 10.000 de angajaţi şi este împărţită în mai multe secţiuni. A fost proiectată de renumitul arhitect olandez, Olem Koolhaas şi partenerul său, Ole Scheeren. Datorită formei sale radicale, a stilului armonios şi grandios, clădirea este considerată o provocare în domeniul arhitecturii.