Olimpiada de la Beijing va oferi prilejul să se întâlnească oameni din toată lumea. În ce limbă se vor înţelege aceştia ori cine-i va ajuta să se înţeleagă?

Răspunsul este destul de nuanţat. Sunt oameni care cunosc limbi străine, cel puţin pe acelea de largă circulaţie. Şi sunt translatorii... Mulţi cunoscători de limbi străine din China şi-au oferit serviciile. Problema devine însă destul de spinoasă atunci când se pune problema limbajelor şi chiar jargoanelor specifice diferitelor discipline olimpice.

Un expert în domeniu atrăgea atenţia că translatorii şi traducătorii acreditaţi pentru olimpiada din capitala Chinei au nevoie să cunoască mai mult decât una-două limbi străine... în general. Aceştia trebuie să fie în stare să vorbească limba... sportului.

Americanul Colin Pine – ajutorul şi translatorul baschetbalistului chinez (jucând în campionatul american) Yao Ming – a spus o dată: „Chineza este a doua mea limbă; baschetul este a treia."

Fără a înţelege terminologia sportivă, va fi extrem de greu pentru translatori să redea exact ceea ce spun sportivii şi oficialii prezenţi la competiţiile olimpice. Faptul era evidenţiat recent de Li Yashu, vicepreşedinte al Asociaţiei Traducătorilor din China, cu prilejul unui interviu acordat publicaţiei China Youth Daily (Ziarul tineretului din China).

O anchetă recentă realizată în comun de Asociaţia Traducătorilor din Ştiinţă şi Tehnică, subordonată Academiei Chineze de Ştiinţe, şi de compania Transn Information Technology a scos în evidenţă că filologii având cucunoştinţe (de specialitate) în domeniul sportului sunt destul de puţini, în fapt mult mai puţini decât ar fi nevoie pentru marele eveniment sportiv de anul viitor.

Compania anterior menţionată oferă servicii de traducere pentru Comitetul de organizare a Olimpiadei de la Beijing (BOCOG).

Echipa de anchetă a discutat cu 15.000 de traducători şi translatori profesionişti şi a descoperit că mai puţin de 1,3% se consideră competenţi când vine vorba de sporturi. Iar necesarul de specialişti apţi să medieze schimburile de mesaje dintre participanţii la olimpiadă se ridică la cifra de 10.000.

În China sunt înregistraţi oficial circa 300.000 de traducători şi translatori. Mai mult de un sfert dintre aceştia activează la Beijing. 98,4% dintre cei lucrând în capitala Chinei sunt specializaţi în una dintre cele 6 limbi „majore": engleza, franceza, germana, rusa, coreeana şi japoneza. (Chineza este limba lor maternă.) Ceilalţi (1,6%!) fac traduceri în alte 40 de limbi.

Li Yashu atrăgea atenţia că sunt necesare cursuri pentru filologi care să-i aclimatizeze cu terminologia sportivă. În acest sens, făcea apel la unităţile de învăţământ şi centrele de pregătire specializate.

O translatoare acreditată pe lângă BOCOG arăta că pentru un bun traducător nu e nevoie de mult timp să se aclimatizeze cu terminologia sportivă. Ar fi de subliniat şi că serviciile de translaţie pentru olimpiadă impun costuri de circa 700 mld. yuani.