Ce a vorbit şi a transmis un român unui plen uriaş pur şi simplu, care a fost mesajul în cadrul prezentării şi ce a conţinut la nivel de perspectivă a dvs. la nivel mondial pe linia limbii chineze şi a Confucianismului.

În primul rând aş face precizarea că am primit această invitaţie de a vorbi în plen la ceremonia de deschidere acum vreo două săptămâni cred din partea responsabililor de la Hanban, cei care se ocupă de Institutele Confucius din Europa Răsăriteană şi Centrală şi sigur că am fost foarte onorată. Am fost întrebată dacă doresc să vorbesc şi sigur că am fost foarte onorată şi am spus că mă voi strădui să fac faţă acestui moment pentru că nu este uşor să vorbeşti în faţa a, cred că au fost 1.600 – 1.700 de participanţi. Întrebarea a fost în momentul în care am primit această invitaţie ce se aşteaptă să spun, ce ar trebui să spun aşa orientativ şi mi s-a spus să prezint situaţia predării limbii chineze în România şi proiectele noastre de viitor. Şi trebuie să spun că a fost un moment în care m-am gândit cum voi aborda în câteva minute toate aceste probleme. Aveam la dispoziţie circa cinci minute, sigur că am depăşit un pic, am vorbit aproape opt minute. Am fost cinci vorbitori în plenul conferinţei, un profesor de la o universitate americană, a mai fost apoi un profesor din Japonia, o profesoară din Madagascar, o vorbitoare excelentă de limba chineză, eu şi rectorul Universităţii de Limbă Chineză din Beijing, de Limbă şi Cultură, cum se numea la un moment dat această universitate şi universitatea unde, de altfel, am studiat şi eu şi am fost încă o dată onorată de alăturarea cu rectorul universităţii la care am studiat. Aş putea zice aşa, privind detaşat lucrurile, că de pe fiecare continent, mă rog, nu chiar toate continentele au fost reprezentate, dar de pe câte un continent a fost ales un reprezentant care să prezinte ideile despre ce înseamnă predarea limbii chineze în propria sa ţară şi sigur că am început prin a prezenta în câteva fraze situaţia predării la noi şi istoria sinologiei şi a predării limbii chineze şi n-am ezitat să încep prin a sublinia că avem Catedră de limba chineză din 1956 la Universitatea din Bucureşti şi este una dintre cele mai vechi catedre de limbă chineză din Europa, în orice caz din Europa Răsăriteană este cea mai veche. Apoi am punctat şi momentele înfiinţării celorlalte catedre de limbă chineză la Sibiu, Cluj şi Braşov şi asocierea lor cu Institutul Confucius, pentru că trebuie să recunoaştem că în înfiinţarea acestor secţii de limba chineză în universităţile respective, Institutul Confucius a avut o contribuţie majoră. Practic acolo a început predarea limbii chineze cu Institutul Confucius şi apoi, treptat, s-au creat posibilităţi şi a existat o susţinere foarte mare din partea conducerii universităţilor Lucian Blaga din Sibiu, Babeş Bolyai din Cluj şi Transilvania din Braşov. A existat această susţinere şi s-au înfiinţat secţii de limba chineză, i-am ajutat şi noi cu tot ceea ce am putut, cu materiale, cu expertiza pe care o avem la catedra din Bucureşti şi suntem foarte fericiţi ori de câte ori ne solicită şi ei ajutorul să îi susţinem. Am punctat aceste lucruri. De asemenea, am făcut aşa un bilanţ al claselor Confucius pe care le avem în România, a punctelor de predare din România şi trebuie subliniat că sunt în momentul de faţă peste 100 de centre de diverse grade, începând de la grădiniţă şi până la universitate, în care se predă limba chineză într-o formă sau alta. Apoi, am vorbit, la fel în câteva cuvinte, despre proiectele noastre majore şi un lucru care a fost foarte apreciat, unul din proiectele mari ale institutului nostru, am subliniat că în 2016 în urma demersurilor pe care le-am făcut la Ministerul Educaţiei din România, limba chineză a fost inclusă în lista limbilor străine care se studiază în învăţământul preuniversitar fiindcă în 2016 am descoperit întâmplător în momentul în care se reorganiza programa pentru toate materiile care se studiază în învăţământul preuniversitar că limba chineză lipsea dintr-o listă foarte lungă de limbi străine. Erau practic 25 de limbi străine dintre care unele limbi destul de rare, arabă, japoneză şi multe altele, iar limba chineză practic nu exista şi mi s-a părut atunci că este nedrept fiindcă limba chineză se studiază în şcolile din România sub diverse forme, cursuri opţionale sau cursuri intensive sau cursuri pur şi simplu facultative pentru cei din afara şcolilor în regim de cluburi săptămânale şi totuşi limba chineză nu exista. Şi în urma demersurilor pe care le-am făcut la Ministerul Educaţiei, limba chineză a fost inclusă în această listă a materiilor studiate, prin urmare a căpătat un statut oficial fiindcă aici era o situaţie destul de hilară. Practic existau cursuri de limbă chineză şi de foarte multă vreme, chiar profesori angajaţi să predea limba chineză, şi totuşi limba chineză lipsea ca materie de studiu şi acest lucru a fost foarte apreciat de către partenerii noştri chinezi. Şi la Hanban au subliniat faptul că Institutul Confucius din Bucureşti şi eu în calitate de director şi de profesor al secţiei de limba chineză de la universitate am contribuit foarte mult la reglementarea acestei situaţii. Sigur, că de aici, decurg alte obligaţii cum ar fi de pildă elaborarea programei pentru limba chineză şi am făcut acest lucru fiind cordonatorul unui grup de lucru. În urmă cu 2 ani am început acest proiect şi l-am finalizat. Am cooptat în această echipă de lucru şi absolvenţi de-ai secţiei noastre. Între aceşti absolvenţi se numără profesoare care în momentul de faţă predau sau au predat în învăţământul preuniversitar şi deci aveau o anumită experienţă. Am redactat programa pentru clasele V-XII, sigur, această programă fiind în concordanţă cu cadrul de referinţă european pentru predarea limbilor străine, fiindcă în mod cert fiecare profesor preda în şcoli după anumite materiale sau după o anumită programă alcătuită în cadrul Institutului Confucius sau în cadrul secţiilor de limba chineză din universităţi, însă conform cerinţelor Ministerului Educaţiei, această programă trebuie să urmeze cerinţele acestui cadru european de referinţă. Şi putem spune că, iată, acum există această programă pe care noi am făcut-o respectând toate cerinţele, iar acum, sigur că următoarea etapă, şi am prezentat în discursul meu de câteva minute, am punctat acest proiect, ar fi elaborarea manualelor. Ori acest proiect este unul de lungă durată şi cu siguranţă că solicită multe forţe. Nu este atât de uşor să elaborezi un manual şi mai ales când este vorba de manuale pentru copii începând de la clasa a V-a. Adică limba chineză poate fi studiată ca limbă a doua, începând din clasa a V-a şi apoi urmând progresiv toate celelalte clase până la clasa a XII-a. Aş mai spune un lucru, sigur ca o paranteză, nu am spus acest lucru în discursul meu, dar trebuie să fac precizarea, anul acesta am avut prima serie de elevi de liceu la Colegiul Economic A.D. Xenopol, care au susţinut proba de bacalaureat la limba chineză. Deci şi-au putut alege limba chineză ca probă la bacalaureat şi a fost un moment important şi pentru elevi, dar şi pentru noi profesorii, care ne doream să ajungem şi la acest moment, şi anume, elevii de liceu, respectiv elevii de la Colegiul Xenopol care studiază chineză în regim intensiv să ajungă să susţină şi proba de bacalaureat şi să aibă sentimentul încheierii unui traseu. Altminteri, chineza poate fi studiată pentru amuzament, pentru cultură generală, dar dacă îţi doreşti să o studiezi în mod sistematic şi într-un cadru oficial recunoscut, acceptat de către Ministerul Educaţiei, atunci sigur că toate aceste etape trebuie parcurse şi noi într-un timp destul de scurt am reuşit să rezolvăm destul de multe lucruri.