Ziua a opta. 798, parola secretă a iubitorilor de artăÎn România există destule foste întreprinderi industriale, care zac în paragină, încurcând cu ruinele lor dezvoltarea orașelor. Oamenii trec pe lângă ele, își amintesc de vremurile când acestea funcționau, oftează și se întreabă "De ce oare nu le dărâmă nimeni, doar ocupă locul degeaba și mai strică și aspectul orașului?".

Iată că inventivii chinezi au găsit un mijloc excelent de a valorifica o întreprindere dezafectată, unde am înțeles că, odinioară, se fabricau componente electronice. Fabrica se numea 798 ( atâtea spații industriale se întindeau, se pare, pe uriașa suprafață de pământ) și tot acest nume a fost preluat și de minunăția care se află astăzi pe acel teritoriu : o zonă a artei contemporane, care te lasă fără grai, văzând în ce fel inspirat fostele spații industriale insalubre au fost transformate DE iubitorii de artă și PENTRU iubitorii de artă.

Astăzi, așadar, am intrat și noi în pielea iubitorilor de artă și, însoțiți de simpatica Ileana, redactor la RCI,secția în limba română, am pășit pe continentul artei, necontenind să ne minunăm de modul inedit în care coexistă rămășițele vechii fabrici cu atelierele de creație, expozițiile, magazinele de artă, cafenelele și restaurantele pline ochi de lume! Trebuie să vă spun că astăzi echipa noastră a celebrat pentru prima oară Sărbătoarea Lunii, înțeleg, una dintre cele mai frumoase sărbători ale poporului chinez. Și pentru că ziua de astăzi este, cum ni s-a explicat, una a reunirii întregii familii, ne-am imaginat că suntem și noi o familie, ne-am amintit și de cei dragi de acasă și ne-am bucurat să gustăm prăjiturelele tradiționale care se servesc cu aceasta ocazie și pe care nouă ni le-au adus, în dar, mai întâi Ileana, iar apoi drăgălașa Li Xin. Aceasta din urmă, deși se afla în ziua sa liberă ( să spunem : de "recuperare", după ce am epuizat-o noi, zilele trecute!) ne-a ieșit totuși în cale, la o stație de metrou, pentru a ne aduce darul său de suflet, dar și pentru a ne face cunoștință cu simpaticul său fiu ( care, fie vorba între noi, seamănă foarte bine cu mama lui, de unde am dedus că și în China este la fel ca în România: băieții seamănă cu mamele! )

Plimbarea noastră prin Zona artei 798 s-a întins pe parcursul întregii zile ( exceptând, firește drumul dus și întors care, conform tradiției și datorită traficului, ne-a furat câteva ore din programul zilei!). Marian a filmat aproape non-stop ( cand e vorba de artă, peste tot găsești lucruri frumoase!) , Victor a făcut din nou câteva sute de poze, iar eu și Ana am luat notițe, fiecare pentru reportajul său. Și...ca să fiu sinceră...am făcut și ceva cumpărături! ( eu - o pereche șmecheră de ochelari, cu care am aparut apoi în toate fotografiile, iar Ana - o pereche de pantofiori din pânză, care o vor face să alerge ca vântul către primele cursuri ale facultății!)

Unul din cele mai interesante episoade ale vizitei la 798 a fost întâlnirea noastră cu un artist specialist în realizarea unor portrete ale doritorilor , prin decuparea, cu foarfeca, dintr-o bucată de hârtie. Și asta doar pentru 10 yuani!!! Vă dați seama, artă la un preț atât de mic! Nu am ratat ocazia și, după câteva minute - filmate și fotografiate de colegii mei - Ana s-a făcut cu o frumusețe de portret, decupat cu foarfeca!

Am vizitat , în total, câteva zeci de pavilioane și mini-expoziții, am admirat talentul artiștilor chinezi, diversitatea genurilor, și, repet, ingeniozitatea celor care au ales, pentru artă, un spațiu de manifestare atât de inedit! E de-a dreptul spectaculos să observi o hală industrială în care s-au păstrat intacți pereții de acum cateva decenii, coșurile înalte, grilajele metalice, burlanele și țevile de metal, și în care s-a amenajat o expoziție de - să zicem - pictură, plină de sensibilitate și măiestrie. Sau în care un designer talentat își expune creațiile vestimentare!

Prânzul a fost servit tot într-un astfel de spațiu industrial ; chiar ne gândeam, stând în fața farfuriei cu noodles, oare ce secție de producție o fi fost, pe vremuri, în locul acestui restaurant cochet de astăzi?!? După care plimbarea a continuat, până spre seară.

Nu am ratat, la întoarcere, o oprire - pentru filmare și foto - în zona ultramodernă a clădirilor din preajma CCTV, care cu siguranță îi vor lăsa cu gura căscată pe telespectatorii din România, după ce îmi vor viziona reportajul! Dezvoltarea uluitoare a construcțiilor din Beijing poate servi drept model pentru orice oraș al planetei, care dorește să pună un picior în Viitor!

Seara s-a încheiat cu un frumos asfințit de soare, observat în drumul spre hotel, care ne-a reamintit cât de fericiți suntem că am avut șansa acestei călătorii fabuloase!

Mulțumim, din nou, Radio China Internațional!