Deja a patra zi! Doamne, ce repede zboară timpul! Poate părea curios, dar...parcă am început să ne simțim ca acasă! Ce spun eu? Mult mai bine ca acasă! Cine are atâta grijă de noi acasă? Cine ne plimbă cu mașina, cine ne duce în atâtea locuri frumoase, cine ne oferă toate bunătățile la masă și, mai ales cine ne zâmbește tot timpul?

Nici ziua de astăzi nu a făcut excepție! Astăzi Tiberiu de la RCI ne-a însoțit pe Wangfujing. A fost o călătorie în China de azi și de mâine, un bulevard modern, cu o mulțime de mall-uri ultraelegante, cu retaurante și cafenele, cu nenumărate magazine de souveniruri. Marian a filmat non-stop, ba clădiri, ba trecători, ba din nou clădiri, ba din nou trecători, însă cel mai mult i-au plăcut scorpionii înfipți în frigăruie, care încă mai dădeau din picioare! Ne-am tot îndemnat unii pe alții să gustăm, dar...n-a avut nimeni curaj!

Apoi băieții s-au delectat în marele magazin Apple, care am înțeles că nu mai este chiar cel mai mare din China, dar nouă ni s-a părut nesfârșit! Noi, fetele, am profitat de șederea lor acolo pentru a face nenumărate fotografii pe stradă, iar apoi, ca să ne luăm revanșa, i-am pus și noi să ne aștepte , cât timp am colindat prin magazinele de modă din Oriental Mall!

Tot pe Wangfujing ne-am întâlnit și cu mai vechiul nostru prieten Dan Tomozei, prilej pentru a-l pune să ne mai povestească una-alta despre China : Dan merită diploma de " Cel mai îndrăgostit român" de China! ...Însă e în pericol, pentru că ,în curând , cred că îi voi lua locul! Am aplaudat-o și pe soția sa, Vera, care am înțeles că s-a hotărât să-și nască copilașul din burtică aici, în China, ceea ce înseamnă foarte mult! Doar ne dorim pentru copiii noștri ce e mai bun, nu-i așa?

După o nouă masă copioasă în stil tradițional chinezesc, care ne-a făcut să ne lingem și pe degete, si pe bețișoare 😊, ne-am întâlnit cu draga noastră Alina și am făcut cunoștință cu cei mai mici si mai talentați chinezi din călătoria noastră : altfel spus, cu elevii școlii de arte : "Elite international Institute of Art Education". Am tras cu ochiul ( și al nostru, și al camerei de filmat, și al aparatului de fotografiat!) din spatele ușilor și i-am admirat pe micuții chinezi cum învață de mici să danseze , să cânte din gură sau la diferite instrumentele muzicale. Dar și mai mult am admirat poporul chinez, care acordă o atenție atât de mare formării unei culturi artistice la viitorii săi cetățeni. Am fost impresionați de faptul că domnul director al Scolii a pregătit pentru noi o lecție demonstrativă de dans și operă tradițională chinezească : fetițele au dansat atât de frumos un dans tradițional cu două săbii, încât nu m-am abținut ca, la final, să nu încerc eu însămi să repet, în oglindă, mișcările pe care le-am văzut la demonstrația fetelor. Probabil că arătam foarte caraghios, pentru că le-am surprins pe micile dansatoare zâmbind și dându-și coate!

Seara, după ce ne-am despărțit de Alina, nu am rezistat tentației de a ne reîntoarce și continua plimbarea pe Wangfujing! Oricum, pe întuneric, strada luminată feeric pare cu totul alta!

Multumim, RCI, povestea oferită de voi a fost și astăzi minunată!