Schema emisiunilor
Despre CRI
Despre noi
Caută:
 
Home | Informaţii | Chineză | Cultură Divertisment | Turism-Bucătărie | Comunicare | Economie-Societate Salut, China
Viorel ISTICIOAIA-BUDURA: Există momente în care amplitudinea schimburilor comerciale China – UE atinge interesele anumitor companii (I)
2013-11-24 16:26:11 cri-1

Directorul general al Departamentului Asia-Pacific din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă al Uniunii Europene, E.S. Viorel Isticioaia-Budura, fost Ambasador al României în R.P. Chineză, a avut amabilitatea de a împărtăşi o serie de puncte de vedere privind recent încheiatul Summit China – Uniunea Europeană, de la Beijing şi apropiatul Summit China – Europa Centrală şi de Est, programat la Bucureşti.

Interesul pentru dezvoltarea relaţiilor chino-europene, modul în care trebuiesc citite intenţiile chineze în spaţiul Central-Est european şi relaţiile speciale chino-române au fost abordate în cadrul unui amplu dialog cu Radio China Internaţional, un exerciţiu de cunoaştere şi înţelere a realităţilor internaţionale, parte a istoriei la care suntem martori.

Interviul, structurat pe două mari teme, Summitul China – Uniunea Europeană, derulat la Beijing, şi Summitul China – Europa Centrală şi de Est, de la Bucureşti, va fi prezentat succesiv, având în vedere complexitatea temelor dar şi durata dialogului.

Domnule Ambasador Viorel Isticioaia-Budura, ecourile celui de-al treilea Summit China – Uniunea Europeană, desfăşurat la Beijing, încep să fie deja percepute şi analizate dincolo de presiunea evenimentului aflat în derulare. Vorbim de un summit în care s-a anunţat „un acord fără precedent", ca să îl citez pe primul ministru chinez, Li Keqiang.

Vă dau dreptate deplină în ceea ce priveşte momentul acestui summit de la Beijing, nu numai pentru că este unul care reprezintă un element de continuitate şi de dialog cu unul dintre partenerii strategici ai Uniunii Europene, ci şi pentru că în spiritul deciziilor adoptate la Consiliul European din toamna trecută s-a produs acel pas important în ridicarea nivelului de angajare, în cooperarea şi dialogul cu China, prin întâlnirea într-un format, aş spune complet, cu noua conducere chineză, cei doi preşedinţi din partea Uniunii Europene: preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene, având ocazia, la Beijing, să aibă un dialog direct, să se întâlnească şi să schimbe opinii extrem de importante pentru agenda cooperării în ce priveşte atât prezentul, cât şi viitorul. Evaluarea dumneavoastră, într-adevăr, are acele elemente care sunt semnificative inclusiv pentru publicul din România şi din China, în egală măsură pentru publicul european, în sensul că indică deschiderea unui nou capitol al cooperării şi al dialogului europeano-chinez într-un moment în care ambele părţi, China şi Uniunea Europeană, parcurg transformări istorice de natură a întări legitimitatea, credibilitatea şi substanţa cooperării în noua etapă. Din acest punct de vedere aş spune că summitul de la Beijing, încă odată, are puternice elemente de continuitate, de confirmare şi de consolidare, şi exact cum aţi spus, de deschidere pe termen lung, prin faptul că generaţia de lideri chinezi care a intrat în scenă în dialogul direct cu liderii europeni are un mandat care se deschide pe un număr de ani. În acelaşi timp, această angajare survine într-un moment în care noua generaţie de lideri adoptă decizii, poziţii şi politici care fac să crească, să se extindă substanţa dialogului şi cooperării cu partenerii europeni.

Fără îndoială, tema schimburilor economice, a menţinerii deschise a pieţelor şi respingerea protecţionismului au fost unele dintre temele cu greutate ale summitului, teme care vor fi detaliate în cadrul acordurilor. Totuşi, între China şi Uniunea Europeană au existat şi există subiecte sensibile şi dau ca exemplu disputa panourilor solare şi a importurilor de vinuri din Europa. Dincolo de mesajele protocolare, optimiste, cum ar trebui citit, descifrat mecanismul negocerilor derulate la Beijing, pe zona economică?

Îngăduiţi-mi să spun că summitul a confirmat un element extrem de important care a apărut din ce în ce mai evident, urmare a modului în care arhitectura relaţiilor Uniunii Europene cu China s-a construit, s-a aşezat şi aş spune acum, prin acest summit, s-a consolidat, de anul trecut, până în prezent. Este nevoie de această completare din punct de vedere cuprinzător şi menţionarea acestei integrate arhitecturi pentru că ea dovedeşte exact acea capacitate de angajare politică cu reverberaţie în toate domeniile, care este de natură a reprezenta un context ce permite, de o manieră pozitivă, directă, substanţială, responsabilă şi angajată în interesele ambelor părţi, soluţionarea acestor probleme care apar pe parcurs în natura schimburilor comerciale, cele la care v-aţi referit extrem de concret. Arhitectura acesta, îmi îngădui să repet, este compusă din dialogul politic la cel mai înalt nivel, cel despre care vorbim, reuniunile de vârf, summiturile care au loc anual, din dialogul strategic politic care are loc între Consilierul de Stat Yang Jiechi şi Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi de Apărare, doamna Catherine Ashton, şefa Serviciului European de Acţiune Externă, şi în paralel cu acest pilon politic al relaţiei, cei doi extrem de importanţi piloni, cel economic şi comercial şi cel de schimburi între societăţile civile. Acest al doilea pilon, nu în succesiune ci în paralel şi cu o greutate specifică, aş putea chiar să îl numesc capitolul relaţiilor economico-comerciale dintre Uniunea Europeană şi China, reprezentând o parte care beneficiază, printr-o reverberaţie directă, asociată, de dezvoltările care creează un impact pozitiv pe parcursul examinării, dezvoltării şi soluţionării pentru problemele care apar în schimburile bilaterale.

Ceea ce s-a întâmplat anul acesta cu consultările, discuţiile şi negocierile pe câteva chestiuni extrem de sensibile, repespectiv cazurile pe care le-aţi menţionat privind panourile solare şi alte elemente care au fost legate de politica de anti-subvenţii a Uniunii Europene, au dovedit că există momente în care amplitudinea schimburilor comerciale atinge interesele anumitor companii, în acest caz cele europene, care au semnalat anumite probleme, şi bineînţeles implicit şi interesele companiilor chineze, invitând forurile competente la discuţii şi cum spuneam, la negocieri.

Au fost momente în care, primul ministru chinez a vorbit direct la telefon, pe acest fond, cu preşedintele Comisiei Europene, Barosso, şi au avut un dialog extrem de substanţial. Îngăduiţi-mi să vă spun, ca un martor implicit, dacă nu chiar direct al acestor evenimente, că a fost o discuţie de peste o oră în care, la nivelul acesta de decizie politică, într-un spirit constructiv, de interes mutual, aceste lucruri au fost discutate în aşa fel încât departamentele responsabile direct, companiile implicate să aibă elemente de orientare şi de progres în direcţia unor soluţii amiabile. Au fost momente critice în sensul că ambele părţi au simţit că interesele comerciale, directe, economice, ale comunităţilor de afaceri implicate în respectivele domenii şi respectivele produse au fost afectate şi atunci reacţiile au fost de o manieră în care au trebuit făcute eforuri de acomodare reciprocă, de concesii sau de negociere a unor elemente, paşi intermediari sau paşi de soluţionare, care să permită într-adevăr acomodarea reciprocă. Aş spune că, în această privinţă, a fost un exerciţiu critic, sensibil, dar care, în egală măsură, a arătat maturitatea şi soliditatea relaţiilor bilaterale.

În cadrul convorbirilor, şi nu dezvălui un secret extraordinar, este în logica dialogului direct, extrem de inteligent şi sensibil dintre liderii europeni şi cei chinezi, ambele părţi au spus: avem un nivel extrem de bun, extrem de ridicat, anul trecut 440 de miliarde de euro în schimburile comerciale bilaterale, este imposibil să nu existe zone de fricţiuni, zone sensibile, zone în care o parte sau alta, competitorii, producătorii, partenerii economici, industriali şi comerciali, să nu aibă probleme şi să nu existe sensibilităţi şi interese afectate. Dar, în egală măsură, aceste dimensiuni cuprinzătoare şi directe ale intereselor reciproce, invită la găsirea formulelor de acomodare. În multe domenii a fost cazul acestui spirit de deschidere reciprocă şi de efort de negociere şi de acomodare, care aş spune că arată continuitatea, maturitatea şi posibilitatea de a găsi căi de soluţionare în cazul unor diferenţe de interese, de vederi, de abordare. Deci, acest element a fost extrem de mult invocat, nu numai ca un element critic luat în considerare şi deja depăşit, ci ca un element care proiectează în viitor conştientizarea faptului că există capacitatea de a aborda asemenea dificultăţi şi conflicte de interese, că există capacitatea responsabilă a partenerilor de a sta direct, faţă în faţă şi a găsi soluţii.

Pot să vă spun, pentru că de asemenea sigur ştiţi, sunt convins, de existenţa altor domenii în care interesele ar putea intra în conflict, este vorba de producţia şi comercializarea vinurilor, în prezent, departamentele responsabile ale ambelor părţi au încurajat, ca un prim pas de acomodare, de cunoaştere a intereselor specifice şi de dialog direct, intrarea în contact nemijlocit a producătorilor de vinuri din ambele părţi: producătorii, cei care desfac, cei care comercializează. La ora asta avem în context, în fundal, un dialog direct între companiile interesate, implicate în acest domeniu tocmai pentru a preveni escaladarea diferenţelor de interese şi de vederi şi a încerca o cât mai timpurie acomodare reciprocă şi soluţii care să permită beneficiu reciproc. Iată cum, momente critice pe parcursul evoluţiilor de piaţă şi de relaţii comerciale au produs un supliment de angajare mai directă şi o înţelegere mai nuanţată, mai angajată şi responsabilă a modului de acomodare reciproc. Aş aminti elementul pe care domnia sa primul ministru chinez, Li Keqiang, l-a semnalat ca poziţie a părţii chineze, ca o invitaţie adresată liderilor chinezi, comunităţilor de afaceri din ambele părţi, să încerce să dezvolte un angajament substanţial în perspectiva celui de-al doilea deceniu al acestui secol, 2020, şi să găsească resurse pentru o expansiune rapidă a volumului schimburilor comerciale, respectiv încercarea de a atinge un nivel de 1.000 de miliarde de dolari, ceea ce ar reflecta, de o măsură mult mai directă, potenţialul ambelor părţi, precum şi faptul că în ciuda contextului global care este abia în relansare, o relansare relativ timidă după criza financiar-economică a anilor precedenţi, să profite atât de faptul că în China continuă să existe o creştere economică substanţială, iar în Uniunea Europeană, în majoritatea statelor membre, există un reviriment economic care produce contextul necesar pentru a examina pe mai departe extinderea relaţiilor comerciale bilaterale.

1 2 3
[  Printează ][ ][  Home ]
Altele
Comentarii
in Web   romanian.cri.cn
   Webradio
înregistrările săptămânii
Radio Online
• 2019/10/13• 2019/10/12
• 2019/10/11• 2019/10/10
• 2019/10/09• 2019/10/08
• 2019/10/07• 2019/10/06
mai mult>>
Alte rubrici Forum
© China Radio International.CRI. All Rights Reserved.
16A Shijingshan Road, Beijing, China