Visul lui Feisal Farah Mohamed este acela de a obţine o diplomă universitară în medicină, apoi, cu cei şase fraţi mai mici să plece fie în China, fie în Australia. Ideea de a emigra în Statele Unite nu reprezintă o opţiune, pentru somalezul de 19 ani, deoarece, după ce a văzut filmul "Black Hawk Down", nu aceea este lumea la care el visează. Cât timp trăieşte în Mandera, un oraş cu puţine oportunităţi, care se ascunde violenţa şi sărăcial, Feisal este conştient că visul lui nu se poate realiza.

Au trecut zeci de ani de când bunicul lui Feisal, ca multe altele persoane, a trecut graniţa din Somalia pentru a se stabilii în Kenya, la Mandera, pentru a schimba identitatea somaleză care rezonează sărăcia. Situaţia nu este mult diferită. Aici s-au refugiat mulţi somalezi, iar în Nord-Estul Provinciei nu există drumuri, locuri de muncă, iar apa potabilă practic nu există. Ca urmare a tensiunilor şi conflictelor armate, din anul 2008, autorităţile au impus interdicţia de circulaţie între orele 21.00 - 05.00. "În timpul conflictelor, uneori, ajungem să avem şi 10 persoane dispărute. Pe unele nu le mai găsim niciodată", spune Isacko Jirma, coordonatorul pentru Crucea Roşie din Mandera, Kenya. Faptul că este angajat al ONU - Înalta Comisie pentru Refugiaţi şi Programul alimentar mondial, este suficient pentru ca să devină o ţintă pentru ceilalţi somalezi. Violenţa spontană este un eveniment de zi cu zi în Mandera, în cazul în care practic toată lumea este de origine somaleză.

Potrivit oficialilor americani, Somalia nu a mai avut un guvern central funcţional de la izbugnirea războiului civil din 1991. În ciuda sprijinului primit din partea Uniunii Africane de Menţinere a Păcii, guvernul somalez sprijinit de Occident continuă să se lupte pentru menţinerea controlului din capitala Mogadishu. Sharif Mohamed, de 25 de ani, care călătoreşte frecvent la Mogadishu, susţine că nu este deloc surprinzător că somalezii nu au încredere în propriul guvern. "Dacă vrei să construieşti o ţară trebuie să construim încrederea în oameni", subliniind că oficialii somalezi în mod clar "nu fac această treabă", spune Sharif Mohamed. Refugiaţii somalezi şi imigranţii care au trăit în Kenya timp de generaţii continuă să se găsească într-un mediu profund ostil. 

Numărul somalezilor din Kenya a fost de aproximativ 800.000 de la începutul anilor 2000, iar acum ajuns la 2,4 milioane. Mulţi dintre ei locuiesc în nord-est sau "Eastleigh", un cartier cunoscut sub numele de "Micul Sharif Mogadishu". Asociaţiile de apărare a drepturilor somalezilor acuză politicile care marginalizează somalezii din Kenya. Tinerii mai ales, cei optimişti asa cume ste Feisal, fac plimbări în comunităţile de somalezi în căutare de locuri de muncă, numai să nu se întoarcă acasă cu mâna goală. Printre miile de căutători de lucru se numără şi Mohamed Amin, de 19 ani. După ce a încercat un an întreg, fără succes, să găsească de lucru în Eastleigh, acum a apelat la Internet. Măcar a reuşit să adune 500 de prieteni din întreaga lume pe Facebook. Mohamed se mândreşte că este "un fel de celebritate" în lumea cibernetică, deşi problemele financiare nu au loc niciodată în conversaţii online. "Dacă spui prietenilor tăi că ai problem financiare, eşti ca şi terminat", spune Mohamed.