"Decuplarea de China! Sunt pregătite Statele Unite să plătească pentru asta?" Ziarul Wall Street Journal a publicat miercuri un articol cu acest titlu, cu o întrebare tăioasă. Articolul avertizează că șoimii în problema securității trebuie să fie conștienți de faptul că măsurile ample pentru ruperea lanțurilor de aprovizionare și a legăturilor educaționale între cele două țări vor aduce pierderi importante puterii concurențiale a SUA.

Wall Street Journal a publicat acest articol pe următorul fundal: în fața pandemiei de COVID-19, mai mulți politicieni americani, în loc să caute să obțină mai mult sprijin prin promovarea deschiderii și cooperării, s-au angajat în propovăduirea teoriilor absurde cum sunt "Decuplarea economică" și "De-Chinalizarea în lanțurile industriale", aplicând în continuare conceptul Războiului Rece și al Jocului cu sumă zero. Așa de pildă, consilierul Casei Albe în probleme economice, Lawrence Alan Kudlow, a îndemnat recent, din nou, companiile americane să se retragă din China și să-și reia activitățile în SUA. Alți politicieni americani au propus înființarea în acest scop a unui fond special de sprijin de 25 miliarde de dolari, pretinzând că "s-au încheiat vremurile în care SUA oferă locuri de muncă off-shore".

În ciuda gălăgiei mari făcute de acești politicieni americani, în viziunea cercurilor economice internaționale sobre, intențiile lor nu sunt altceva decât niște dorințe unilaterale pe care le visează. Din punct de vedere economic, lanțurile de aprovizionare și cele industriale globale existente sunt formate prin pârghiile pieței în distribuirea resurselor și a forței de muncă în cadrul parteneriatelor statelor lumii. Companiile transnaționale își alocă resursele în lume pe baza legilor economiei de piață, cu scopul de a-și maximiza profiturile. Cum pot ei să asculte și să urmeze dorințele unor politicieni americani care acționează într-o manieră mereu schimbătoare?

După cum a subliniat de curând Zheng Yongnian, profesor la Institutul pentru Asia de Est al Universității Naționale din Singapore, companiile americane sunt cele care au beneficiat cel mai mult de această rundă a distribuției internaționale a muncii, iar decuplarea de China încalcă efectiv logica clară a capitalului. Articolul din Wall Street Journal subliniază că dependența Statelor Unite de China nu se rezumă doar la achiziționarea de măști sau la lanțul de aprovizionare pentru iPhone. Companiile chineze sunt clienți majori ai industriei de înaltă tehnologie din SUA, iar studenții chinezi contribuie, de asemenea, la creșterea veniturilor universităților americane. Dacă este promovată „decuplarea economică", Statele Unite ar putea avea nevoie de mai multe fonduri federale pentru cercetarea de bază, iar consumatorii americani vor fi nevoiți să cheltuiască mai mulți bani pentru a plăti securitatea și lanțurile de aprovizionare diversificate. Aceste costuri vor depăși cu siguranță 25 de miliarde de dolari americani.

Dacă „decuplarea economică" este pusă în aplicare, înseamnă că toate companiile americane vor pierde imensa piață de consum cu potențial nelimitat a Chinei.

Rhodium Group, companie americană de consultanță, a publicat recent un raport care arată că, chiar și umbrite de pandemie, volumul proiectelor lansate în China de companiile americane în primul trimestru al acestui an era încă la valoarea de 2,3 miliarde USD. În plus, un alt lucru care nu poate fi ignorat este faptul că, în ultima jumătate de secol, Statele Unite au evoluat de la o superputere industrială la o țară care se bazează în principal pe servicii financiare pentru a sprijini dezvoltarea economică. Dacă se vor „decupla" de China pentru a se angaja în fabricație, este posibil ca Statele Unite să nu mai poată găsi nici forță de muncă.

Oricum, actuala administraţie americană încurajează mereu companiile americane să se întoarcă în SUA la modul verbal, dar în cele din urmă nu reacţionează activ. Statisticile arată că valoarea adăugată a sectorului manufacturier american în 2019 a scăzut în privinţa ponderii în Produsul Intern Brut la 11 procente, cel mai scăzut nivel din 1947 până azi. Camera de Comerţ Americană a avertizat de curând administraţia lui Trump să nu meargă prea departe în problema retragerii masive din China a lanţurilor de aprovizionare americane, pentru că gestul va afecta interesele economice americane.

Revista americană Foreign Policy a scris pe site-ul ei că dorința oficialilor americani de a se întoarce companiile acasă din cauza COVID-19 este una unilaterală. Nu există nicio dovadă care să arate că producătorii americani se grăbesc să se întoarcă acasă din cauza pandemiei.

De fapt, multe companii americane îşi intensifică activitatea în străinătate. Recent, sediul pentru pieţele emergente şi centrul inovativ al companiei americane Honeywell a fost inaugurat în oraşul chinez Wuhan, compania Tesla a anunţat întărirea capacităţii fabricii din Shanghai, Exxon Mobil a iniţiat în provincia chineză Guangdong un proiect pentru etilenă de mare amploare, Costco se pregăteşte să deschidă al doilea său magazin în Shanghai, Starbucks a anunţat că va ridica un parc industrial inovativ în China. Alan Beebe, preşedintele Camerei de Comerţ Americane din China, a declarat că după ce a obţinut unele rezultate preliminare împotriva pandemiei, China se află pe frontul relansării economice, iar motivele pentru care mulţi investitori au ales iniţial China, rămân valabile şi astăzi.

Pentru companiile străine, atracția pieței chineze cu 1,4 miliarde de locuitori provine nu doar de la „forța puternică" a infrastructurii mulțumitoare, ci și de la „forța transparentă" a mediului de afaceri tot mai deschis și optimizat. Pandemia neașteptată de COVID-19 nu a suprimat avantajele Chinei din lanțul global de aprovizionare industrială. Dimpotrivă, protecția fermă a acestui lanț de către China și măsurile adoptate pentru creșterea nivelului de deschidere au întărit încrederea companiilor străine în exploatarea și mai profundă a pieței chineze.

Raportul de activitate al guvernului, examinat în sesiunile anuale ale celor două foruri chineze, subliniază că în fața mediului exterior schimbat, autoritățile chineze trebuie să aplice o politică și mai favorabilă deschiderii către exterior și să stabilizeze lanțul de aprovizionare industrială. Recent, datorită impulsionării guvernului chinez și a cancelariei germane, două avioane Charter au adus în China sute de directori de top ai firmelor germane pentru a-și relua activitățile.

În plus, autoritățile chineze, japoneze și sud-coreene au deschis împreună „un coridor rapid" pentru angajații din Japonia și Coreea de Sud ca să revină la filialele din China ale companiilor lor mixte. Opinia publică globală a apreciat că acesta reprezintă un model de colaborare pentru companiile transnaționale, care să-și reînceapă activitățile datorită situației pandemice îmbunătățite.

De notat este faptul că Programul privind construcția portului de comerț liber din Hainan, dat recent publicității de guvernul chinez, prevede clar politicile privind scutirea de taxe la unele produse, impozite preferențiale, atragerea profesioniștilor, facilități vamale, proceduri simplificate de autorizare, servicii transfrontaliere și deschiderea sectorului financiar. Această măsură pragmatică menită să deschidă și mai larg și să dea un imbold globalizării va mări în continuare atractivitatea pieței chineze și va oferi și mai multe oportunități companiilor transnaționale.