Un prim grup format din 500 de pasageri aflați la bordul navei de croazieră Diamond Princess au primit acceptul să părăsească nava, plecând spre casa la data de 19 februarie, după ce rezultatele testelor cu acid nucleic au fost negative.

Însă, alții pasageri aflați la bordul navei sunt încă marcați de spaima generată de epidemia cu noul coronavirus. Până miercuri, la bordul Diamond Princess au fost confirmate 621 de cazuri afectate de pneumonia cu noul coronavirus, reprezentând 16.8% din numărul total al pasagerilor, ceva mai puțin decât numărul cazurilor confirmate în provincia Hubei, Guangdong și alte șapte provincii din China.

Cum s-a ajuns ca această navă să devină un "depozit de virus"?

Primul motiv este spațiul închis. Apoi, contactele frecvente între indivizii aflați la bordul navei, dar și lipsa activităților de prevenire și de carantină, care au dus la agravarea situației.

Profesorul de boli infecțioase de la Universitatea Kobe (Japonia), Kentaro Iwata, a urcat la bordul navei Diamond Princess la data de 18 februarie, pentru a institui carantina. Ulterior, profesorul a înregistrat video perioada de autoizolare, după ce a lucrat doar o singură zi pe nava, subliniind că situația carantinei în nava a fost mizerabilă, fără niciun specialist din domeniu. Kentaro Iwata a participat la activitățile de prevenire și control a epidemiei Ebola și SARS. El a spus că, în comparație cu Africa și China, situația la bordul navei îi generează spaimă, simțit că îi este greu să se autoprotejeze.

Situația pe Diamond Princess a dovedit contagiunea puternică a noului coronavirus. Asta arată că tot ce a făcut China de la începutul epidemiei, de a întrerupe legăturile focarului epidemiei cu regiunile din afară și alte măsurile stricte, a fost necesar și decisiv.

De ce pasagerii la bordul navei nu au voie să plece de pe navă? Pentru că Japonia nu a putut să pregătească un spațiu de izolare în care încapă 3.000 de persoane.

Iată că în China, după ce a izbucnit epidemia, toate regiunile s-a dat alarma la cel mai înalt nivel, fapt care va fi greu de realizat în cele mai multe țări din lume.

Instituțiile de sănătate și activități de igienă publică din diferite țări trebuie să învețe lecții din această situație, să ia măsuri științifice, raționale și decisive, pentru a întrerupe sursa de infecție, pentru a salva pacienții și pentru a apăra viețile tuturor.