Ceremonia de decernare a Premiilor naționale pentru știință și tehnologie din China a avut loc, vineri, la Beijing. Designerul șef al submarinelor nucleare de ultimă generație, Huang Xuhua, și renumitul om de știință atmosferică, Zeng Qingcun, au câștigat Premiul naţional cel mare pentru ştiință și tehnologie în 2019. Această onoare reflectă respectul nemărginit al guvernului chinez pentru cercetătorii științifici și conține parola progresului tehnologic al Chinei.

Odată cu decernarea acestui premiu, inovația tehnologică a Chinei a atras încă o dată atenția lumii. De pildă, anul trecut, sonda Chang'e-4 a ajuns prima, din istoria omenirii, în spatele feţei întunecate a Lunii. Racheta purtătoare de ultimă generație Changzheng 5 a fost lansată cu success. De asemenea, a fost realizat cipul „Tianjic". Acesta combină abordări din domeniul inteligenţei artificiale care sunt inspirate de creierul uman şi bazate pe informatică. Toate acestea reflectă creșterea puterii tehnologice a Chinei. Rebecca Fannin, expert în inovație globală, a declarat în noua ei carte „Tech Titans of China" că această ţară, încrezătoare în ea însăşi, a folosit progresele tehnologice în reconfigurarea economiei naționale în transport, comerţ, finanţe, medicină, telecomunicații ș.a., stimulând puternic dezvoltarea statului.

Lumea este curioasă să afle motivele dezvoltării ultrarapide a tehnologiilor chineze. Dacă ştiţi istoria evoluției tehnologiilor chineze din ultimii 70 de ani, o să vedeţi că în afară de proiectarea de avangardă și măsurile de stimulare luate de liderii Chinei, și spiritul inovativ și strădania au jucat un rol foarte important.

În anii 60-70 ai secolului trecut, în condiții materiale foarte grele, cercetătorii chinezi au reușit să fabrice rachete, bombe nucleare și sateliţi artificiali. Pentru a obține aceste rezultate, un mare număr de cercetători s-au străduit să le realizeze cu multă abnegație și prin forțe proprii chiar în condiții dificile. Ei au pus o bază solidă cauzei tehnico-științifice a țării. Iubirea lor față de patrie, spiritul de luptă și dorinţa inovării stimulează următoarele generații să tatoneze fără întrerupere lumea necunoscută.

În prezent, China are cel mai complet sistem de discipline din lume, numărul de cereri şi de autorizaţii de brevete clasând-o tot pe primul loc în lume. În clasamentul indicelui de inovație 2019 publicat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, China este situată pe locul 14. China schimbă, treptat, stereotipul de „fabrică mondială" și devine un centru de inovație tehnologică.

Dar lucrul cel mai important, este acela că a menţinut mereu cooperarea şi deschiderea în procesul impulsionării dezvoltării tehnologice. China este conștientă că în calitate de cea mai mare țară în curs de dezvoltare, nivelul general al științei și tehnologiei are încă un decalaj în comparație cu țările dezvoltate și trebuie să învețe şi să absoarbă realizările internaţionale din acest domeniu. Pe de altă parte, având în vedere provocările comune, cum ar fi securitatea energetică, schimbările climatice și securitatea spațială, țările lumii pot rezolva problemele numai printr-o cooperare mai strânsă.

Site-ul revistei britanice Nature a publicat, recent, numele a 10 oameni de ştiinţă care au influenţat lumea în 2019, geneticianul chinez Deng Hongkui fiind inclus în acest clasament pentru cuceririle sale în cercetarea genelor CRISPR. Acesta este un alt exemplu de inovație tehnologică a Chinei. Astăzi, inovația științifică și tehnologică globală cunoaşte o dezvoltare intensă și activă fără precedent. În aceste condiţii, China va continua să combine inovație independentă cu o cooperare deschisă.