Conducerea Fondului Monetar International (FMI) a anunțat că a acceptat cererea de demisie înaintată de Christine Lagarde, urmând să demareze procedura de nominalizare a succesorului. În perioada în care FMI derulează cea de-a 15-a revizuire generală a cotelor, indiferent cine va prelua funcția de președinte, va trebui să promoveze reforma cotelor și administrației instituției, dând un drept mai mare la cuvânt și o reprezentativitate sporită piețelor emergente și țărilor în curs de dezvoltare. Doar astfel FMI își va menține o mai bună legitimitate și eficacitate.

Unul dintre cele mai importante patrimonii ale sistemului Bretton Woods, FMI depune eforturi în promovarea colaborării monetare pe plan mondial, în oferirea de capital și asistență, dar și în menținerea stabilității financiare internaționale. În noul secol, există o serie de schimbări în structura economiei mondiale. Pe de o parte, entitățile emergente se dezvoltă rapid, devenind tot mai importante în economia mondială, aducând un aport tot mai mare la creșterea economiei mondiale. Pe de altă parte, actualul sistem de guvernanță economică mondială joacă un rol tot mai slab în reducerea dezechilibrelor economice globale, în promovarea comerțului multilateral și soluționarea crizelor datoriilor suverane. În acest context, impulsionarea reformei FMI, creșterea prezenței și dreptului la cuvânt al piețelor emergente și țărilor în curs de dezvoltare în cadrul afacerilor economice mondiale corespunde tendinței generale a epocii.

După ce a preluat funcția de președinte al FMI, în anul 2011, Lagarde a depus eforturi pentru promovarea reformei cotelor și administrației. În 2016, a fost aprobat proiectul reformei cotelor și administrației pe anul 2010, împiedicat de mult timp de SUA. Potrivit documentului, aproximativ 6% din cote se pun pe piețele emergente și țările în curs de dezvoltare. Dreptul de vot al Chinei a urcat de la locul 6, la locul 3, crescând și dreptul de vot al Indiei, Rusiei și Braziliei. În același timp, țările dezvoltate din Europa au renunțat la două locuri în bordului executiv al FMI, în favoarea piețelor emergente și țărilor în curs de dezvoltare. Mai mult, toții directorii executivi sunt desemnați prin alegere.

În prezent, din punctul de vedere al statutului entităților economice în economia mondială, situația cotelor și administrației FMI nu poate manifesta în mod obiectiv schimbările structurii economice. De exemplu, PIB-ul piețelor emergente și al țărilor în curs de dezvoltare reprezintă o jumătate din totalul întregii lumi, aducând peste 80% din contribuția la creșterea economiei mondiale, în timp ce proporția SUA din economia mondială a scăzut cu 20%. Cu toate acestea, SUA dețin cel mai mare drept de vot în FMI, de 16,52%, având și drept de veto. Astfel, țările dezvoltate încă domină FMI.

Fenomenul nu doar că afectează interesele piețelor emergente și ale țărilor în curs de dezvoltare, ci influențează și reprezentativitatea, obiectivitatea și legitimitatea FMI. Iată un motiv pentru care președintele interimar, David Lipton, a solicitat creşterea dreptului la cuvânt al țărilor care au importanța economică și sunt pregătite să asume responsabilitatea, dacă se mențin influența și resursele FMI.

FMI derulează cea de-a 15-a revizuire generală a cotelor. Ar putea fi realizată o nouă formulă privind distribuirea acestora. În viitor, indiferent cine va conduce instituția, va înţelege că proporția piețelor emergente și a țărilor în curs de dezvoltare în cadrul FMI devine tot mai mare. De aceea, trebuie crescute cotele acestora în economia mondială. În același timp, structura administrativă a instituției, care include și cea a conducerii executive, trebuie să acorde atenție schimbărilor înregistrate în structura economică mondială.