China are amenajate, în mod experimental, zece parcuri naționale cu o suprafață totală de aproximativ 220.000 de kilometri pătrați, acoperind 12 provincii: Qinghai, Jilin, Heilongjiang, Sichuan, Shaanxi, Gansu, Hubei, Fujian, Zhejiang, Hunan, Yunnan și Hainan.

Parcul național reprezintă una dintre cele mai importante forme ale rezervațiilor naturale din China. Spre deosebire de zonele turistice, parcul național este o zonă care ocupă cel mai important loc în sistemul ecologic al statului, cu cele mai specifice peisaje naturale, cele mai prețioase moșteniri naturale și cea mai bogată biodiversitate. De asemenea, dispune și de o zonă aflată sub cele mai stricte măsuri de protecţie.

Un parc național este împărțit de obicei în două sectoare: unul central, unde este interzisă orice activitate umană, altul de supraveghere și control general, unde activitățile umane sunt limitate.

China va accelera procesul de legiferare a parcurilor naționale, pentru a se stabili clar condițiile standard și procedurile de înființare a acestora.

Între zece parcuri naționale amenajate experimental se regăsesc rezervațiile din Sanjianyuan, pentru ursul Panda, tigru și leopard din nord-est, Shengnongjia din provincia Hebei.