Președintele chinez, Xi Jinping, se va deplasa joi la Osaka, în Japonia, pentru a participa la cel de-al 14-lea Summit al Grupului celor 20 (G20). Xi Jinping participă pentru a șaptea oară la summitul G20. În edițiile anterioare, liderii de la Beijing au prezentat pozițiile și înțelepciunea chineză, arătând atenția și responsabilitatea pe care o are China ca mare putere în colaborarea în cadrul G20.

Summitul G20 s-a înființat din cauza problemelor economice. În 2008, criza financiară care a apărut în Statele Unite a cuprins lumea întreagă. Pentru a evita agravarea Marii Depresiuni la nivel mondial, liderii G20 s-au reunit pentru prima dată în Washington, discutând contramăsuri, iar țările în curs de dezvoltare și economiile emergente au jucat un rol important. Statele membre au adoptat diferite acțiuni, precum stimulare monetară, extindere bugetară și reforma de reglementare, controlând criza și salvând încrederea pieței.

În ultimii zece ani, summitul G20 s-a transformat treptat dintr-un „mecanism de urgență în situații de criză" într-un „mecanism de guvernare pe termen lung" a economiei mondiale, devenind unul dintre cele mai importante mecanisme ale economiei internaționale multilaterale. Pe măsură ce unilateralismul, protectionismul și antiglobalizarea cresc, Statele Unite a provocat în mod unilateral conflicte comerciale, iar membrii G20 au fost afectaţi.

Conform datelor publicate de Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE), în primul trimestru al acestui an, mai multe țări membre G20 au avut exporturi mai mici, iar creșterea economică a fost afectată. Coreea de Sud, Brazilia, Rusia, Indonezia, Japonia au avut o scădere considerabilă la exporturi. Banca Centrală din Coreea de Sud a anunțat că, până în luna mai a acestui an, exporturile țării au scăzut timp de șase luni consecutiv. Cunoscută drept „canarul" economiei mondiale, Coreea de Sud este foarte sensibilă la presiunile economice la nivel mondial. Declinul economiei sud-coreene poate indica faptul că economia mondială se află în recesiune sau chiar riscă să intre în criză.

Marile instituţii şi organizaţii internaţionale au redus estimările privind creşterea economiei mondiale. Fondul Monetar Inernaţional (FMI) consideră că expansiunea comerţului global ar putea să înregistreze cel mai scăzut nivel de la izbucnirea crizei financiare. Banca Mondială (BM) a redus în iunie estimările privind creşterea economiei mondiale de la 2,9% până la 2,6%. Banca Centrală din Germania estimează că fricţiunile comerciale chino-americane ar putea duce la o scădere de 1% a volumului total al comerţului global. Compania financiară Morgan Stanley arată că după nouă luni poate apărea un nou declin al economiei mondiale.

Ce măsuri vor adopta ţările membre G20 faţă de această criză şi cum vor fi ținuți sub control factorii instabili?! Faptele istorice demonstrează că dacă ţările membre pot să îşi coordoneze poziţiile şi să coopereze pentru eliminarea divergenţelor, mecanismul multilateral G20 va fi capabil să rezolve criza, iar economia mondială poate reveni pe calea de dezvoltare normală.

Concepţiile şi părerile Chinei au avut un rol important în rezolvarea crizei financiare, fapt care a fost apreciat de comunitatea internaţională. La summitul G20 de la Hang Zhou din 2016, partea chineză a făcut multe sugestii pentru dezvoltarea economiei mondiale, între care întărirea coordonării politice în domeniul macroeconomic, înnoirea modului de dezvoltare economică, exploatarea potenţialului de creştere economică, îmbunătăţirea sistemului de reglementare economică globală, construirea unei economii mondiale de tip deschis şi promovarea creşterii economiei durabile şi cuprinzătoare, etc. În ultimii ani, China a materializat propunerile respective, devenind o "piatra de temelie" şi "motorul" creşterii economiei mondiale.

Propunerile Chinei reprezintă şi aşteptările tuturor ţărilor lumii în faţa dezvoltării. Procesul de globalizare este rezultatul dezvoltării economiei de piaţă şi a progreselor tehnologice, fiind ireversibil. Fricţiunile comerciale vor afecta relansarea economiei mondiale. Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a spus că ameliorarea relaţiilor comerciale internaţionale tensionante este o urgenţă pe lista de priorități a organizaţiei. Japonia, ţară gazdă a summitului G20 în anul acesta, a avertizat privind ascensiunea protecţionismului comercial în Cartea albă privind comerţul în 2019.

Lumea se confruntă cu tot mai mulţi factori economici instabili, iar G20 trebuie să acționeze în locul vorbelor goale. Toate părţile implicate trebuie să-şi coordoneze poziţiile, să elimine divergenţele, să ajungă la mai multe consensuri şi să consolideze parteneriatele pentru ca economia mondială să iasă din impas.