După tensionarea fricțiunilor comerciale chino-americane, unii politicieni americani, în frunte cu senatorul republican Marco Rubio, au făcut gălăgie mare în jurul teoriei privind „decroșarea chino-americană", susținând decuplarea legăturilor chino-americane în domeniile economic, comercial, tehnico-științific, uman ș.a. Cei care susțin această teorie au uitat cu totul istoria de dezvoltare a Statelor Unite ale Americii, au uitat că strămoșii lor au traversat oceane pentru a face comerț cu China, îndeplinindu-şi visul căpătuielii şi al construcţiei SUA de azi.

La data de 22 februarie 1784, un vas comercial cu numele „Regina chineză" părăsea Statele Unite ale Americii. Acea zi coincide cu ziua de naștere a fostului președinte american, George Washington. Scopul călătoriei vasului trimis de SUA, la scurt timp după independența acestora, este de a găsi piață externă și de a sparge embargoul economic impus de Marea Britanie. Vasul „Regina chineză" a trecut Oceanul Atlantic, Capul bunei speranțe, Oceanul Indian, Oceanul Pacific și Marea Chinei de Sud. În cele din urmă, acesta a ajuns la Guangzhou, în China, în data de 28 august, deschizând comerțul direct dintre cele două state de pe malurile Oceanului Pacific, una mai veche și una mai tânără. Vasul american a stat la Guangzhou timp de peste trei luni. În această perioadă, acesta a vândut produse din ginseng american, piper, bumbac, fire textile, plumb etc., în schimb, a achiziționat multe produse chinezești, cum sunt ceai, porțelan, mătase, pânză, scorțișoară, cu care americanii au câștigat peste 30 de mii de dolari americani.

Călătoria „Reginei chineze" a fost una cu semnificații istorice. Mulți americani au văzut profiturile bogate venite de departe, de pe piața chineză. Apoi, din ce în ce mai mulți comercianți americani au început să facă comerț direct cu China, participând la „Drumul Maritim al Mătăsii", versiunea americană. În anii '90 ai secolului XVIII, volumul comerțului americano-chinez se situa pe locul doi în lume, imediat după cel britanico-chinez, care avea o istorie de peste 100 de ani. Presa americană de atunci scria despre călătoria vasului comercial „Regina chineză" că este „primul jalon" din istoria comerțului american, iar produsele chinezești aduse de acesta au fost extrem de căutate pe piața americană. Chiar şi George Washington a fost un pasionat fidel al produselor chinezești. El a solicitat altor persoane să cumpere din China farfurii din porțelan, pânză de bumbac, batiste de mătase ș.a.

Acum peste 200 de ani, prin comerțul egal și reciproc avantajos, Statele Unite ale Americii au declanșat embargoul economic împotriva Marii Britanii și au început calea de dezvoltare și prosperitate. Astăzi, în calitate de cele două mari entități economice din lume, China și SUA sunt una pentru cealaltă cel mai mare partener comercial și cea mai importantă destinație pentru investiții. În anul 2018, volumul comercial bilateral a ajuns la 633,5 miliarde de dolari americani. În fiecare zi, peste 14 mii de oameni fac naveta pe ambele maluri ale Oceanului Pacific. Veniturile din vânzările companiilor cu capital american aflate în China depășesc, în fiecare an, 700 de miliarde de dolari americani, iar profiturile sunt de peste 50 de miliarde de dolari americani. Este greu de imaginat ce forță ar putea „decroşa" relațiile chino-americane atât de strâns legate?

Recent, peste 600 de companii americane au transmis scrisori guvernului american, solicitând rezolvarea litigiilor comerciale cu China. Acestea au arătat că impunerea tarifelor punitive asupra produselor chinezești importate va dăuna interesele companiilor și consumatorilor din SUA. Din ce în ce mai mulți comercianți și producători americani au arătat că mărfurile chineze sunt de neînlocuit pe piața americană. Economia SUA și a Chinei sunt strâns legate, iar producătorii americani nu se pot lipsi de marfa de calitate și în cantitate uriașă din fabricile chineze. Consumatorii americani vor avea cel mai mult de suferit din cauza impunerii de taxe suplimentare asupra produselor chinezești.

Actualmente, economia mondială este extrem de globalizată. Comerțul chino-american nu numai că influențează interesele celor două state, ci și lanțul de producție industrială mondială. „Decuplarea" forțată dintre China și SUA poate crea haos în ordinea comercială internațională și va influența piața mondială și financiară. Susan L. Shirk, fostul asistent al secretarului de stat american, a declarat că teoria „decuplării Chinei și SUA" este o mare greșeală și va produce mari daune economiei globale. Combinarea economiei chinezo-americane constituie o bază importantă pentru procesul de globarizare.

Volumul comerțului chino-american este extrem de mare și este normal să existe fricțiuni din când în când. Problema cheie este ca cele două țări să găsească o soluție corectă pentru a controla divergențele și aprofundarea consensurilor. Istoria comerțului chino-american a început cu peste 230 de ani în urmă pe vasul comercial „Regina chineză". Oamenii pot observa clar că impunerea taxelor suplimentare nu poate rezolva problemele, ci le va înrăutăți. Teoria de „decuplare" a celor două state reprezintă o idee extrem de periculoasă și iresponsabilă. Rezolvarea divergențelor comerciale prin consultări egale, raționale și reciproc-avantajoase corespunde intereselor ambelor părți.

Să nu uităm când SUA au suferit din cauza embargoului economic și au transversat oceanele pentru comerț, chinezii i-au ajutat, fiind pe picior de egalitate. Astăzi, când China a lansat inițiativa „O centură, un drum" în vederea promovării cooperării economice pe plan mondial, unii americani au uitat de unde au venit și critică inițiativă numind-o „un club geopolitic". Această atitudine este similară cu descrierea economistului german Freidrich List: Când un om a ajuns pe piscul muntelui, el va lovi cu piciorul scara pe care a urcat, oprindu-i pe alții să-l urmărească.

Istoria și realitatea dovedesc că China și SUA câștigă prin cooperare și pierd prin război. Pentru unii politicieni americani, este necesar să reînvețe istoria comerțului american și să cunoască acest fapt că „deculparea" de China înseamnă „deculparea" de oportunități, de viitor și de lumea întreagă.